consiliere psihologica si psihoterapie

Am mai tot postat in general intrebari celor care au postat si ei la randul lor dar nu prea au raspuns.Sunt una din persoanele care sufera de ganduri obsesive(acelea de a nu mi face mie rau)din pacate,am citit postarile si am observat ca cei care au suferit sau sufera scriu ca in 2 luni sau in catva timp au scapat de aceasta crunta obsesie in proportie de 70%,80% sau chiar 40% sau chiar si au ameliorat starile.Intrebarea mea este au scapat de tot?sau doar si au ameliorat starile?Contrariati ma daca gresesc, m am tot informat si am citit pe internet ca de aceasta tulburare nu se scapa complet ci doar se amelioreaza situatia,cat de adevarat este?Deasemenea am citit chiar pe pagina Psihosolutii ca aceasta tulburare se doar amelioreaza si atat,ori nu am inteles eu?Nu vreau sa supar pe nimeni ,de aceea as invita persoanele care sufera de asa ceva sa scrie mai pe larg cum au reusit,sau cat la % au scapat de aceste ganduri "negre",ar fi de un real folos .Va multumesc si astept raspunsuri chiar si din partea Domnilor Psihologi.Andreea Gheorghe.

Va multumesc pentru raspuns D na Adina Demian,as mai avea o intrebare si promit sa nu va mai stressez.Cat de grave sunt aceste afectiuni psihice(ganduri obsesive,anxietate,atac de panica)in special acest TOC(ganduri obsesive),si in ce mod ne poate afecta chiar propria viata ca sa spun asa??Cat de nocive sunt?

Nu stiu cati dintre cei aflati in aceste stari de anxietatea au avut ganduri de genul :"ce rost are viata mea",sau," mai bine mor decat sa am starile acestea insuportabile cateodata"(desi nu m am gandit cum sa mor),mie personal m i se pare avansata aceasta gandire si ma intreb daca vreodata o sa o pun in practica intr un moment oarecare de "criza"?Crede ti ca este posibil asa ceva?Nu inteleg cum o persoana care a fost foarte echilibrata si care nu a avut astfel de ganduri sa se gandeasca la asa ceva sau de ce nu pe viitor poate sa ajunga sa si si doreasca asemenea nenorocire(este posibil sa ajungem asa de departe)? Ca si specialisti ce parere aveti?Cum sa gandim rational cand apar asemenea irationalitati in capul nostru??Ce ar trebui sa facem in viata ca sa nu mai gandim asa negativ ,sa scapam de gandurile acestea oribile?Chiar ajuta terapia cognitiva in astfel de cazuri (in care te gandesti de ce esti lasat pe pamant,care este menirea mea?)?