consiliere psihologica si psihoterapie

Am o relaţie de 3 ani jumate, în primul an jumate totul a fost perfect, ne iubeam făceam totul împreuna nu ne despărţeam nici măcar o secunda, el era foarte dulce cu mine, îmi făcea toate poftele, ba chiar simţeam ca exagerează cate odată. după un an jumate m-am mutat la el acasă (stăteam împreuna cu părintii lui şi una din surorile lui), la început era perfect, nu aveam nici o problema, dar cam după un an au început sa se schimbe tot, am început sa ma simt sufocata de el, îl rugam sa mai iasă fără mine cu prieteni, îmi doream sa stau singura în casa, au început anumite probleme cu tatăl lui. el a început sa aibă probleme cu serviciu, într-un an de zile a schimbat 4 job-uri, a început sa devina foarte egoist, rău, nesigur. In 2009 eu m-am hotărît sa ma înscriu la facultate, nu a fost de acord cu mine de la început a trebuit sa ne certam foarte rău ca sa fie de acord cu mine, mi-a dat senzaţia ca se simte complexat pt ca eu urmam a doua facultate. Am început facultate şi bine înţeles ca mi-am făcut prietenio cu care doream sa ieşim şi el nu era de acord, tot timpul cînd ii spuneam ca ieşim cu colegii se supăra şi făcea urat şi îmi spunea ca sa ma duc singura ca el nu are ce cauta cu mine, am vrut sa ii fac cunoştinţa cu ei tocmai ca sa nu aibă motive de gelozie, sa fie cu mine tot timpul.
spre sfîrşitul anului 2009 am tot avut discuţi despre căsătorie, eram amîndoi incantaţi de asta, dar pe el îl simţeam puţin retras...niciodată nu am insistat cu asa ceva pana cînd a venit ziua mea şi el a făcut pasul cel mare, nu a fost ceva ieşit din comun sincer ma aşteptam, la ceva mult mai frumos, dar asta nu are importanta, ceea ce este important este faptul ca din momentul în care el m-a cerut de soţie eu mi-am dat seama cu nu pe el îl vreau pt toată viata, bine adevărul este ca am mai cunoscut pe cineva de la facultate dar nu a fost nimic intre noi doar o simpla atracţie ceea ce nu mi se pare ieşit din comun.
Cert este ca eu nu mai sunt sigura de ce simt pentru el, de aproape o luna m-am mutat înapoi la mama, acum a hotărît ca sa nu ne mai vedem o perioada de timp, bine asta am hotărît eu şi el cu greau a acceptat. Cîteodată am impresia ca este obsedat cu mine.....ma suna din 5 în 5 min, dacă plec pe undeva tre sa ii dau raportul nu pot sa fac absolut nimic fără sa ma cert cu el şi cel mai rău ma deranjează ca îşi da seama tîrziu ca greşeşte.
Sunt foarte confuza nu ştiu ce sa mai cred nu ştiu ce sa mai fac....

Știu ca sunteți foarte ocupați dar as fi foarte incantata dacă as primi și eu un răspuns oricît de scurt ar fi el numai sa fie și eventual cu un mic sfat.

O seara buna

Buna ,numele meu este Valentina sunt studenta la psihologie si am cititi cazul tau ,sfatul meu este ca in primul rand si in cel mai important trebuie sa fi sigura pe sentimentele tale si sa nu te lasi dusa de val din cauza unei simple atractiei care poate nu este de durata ,cat tine de iubitul tau trebuie sa stai de vorba cu el si sa ii explici ca este un pas foarte important casatoria si ca desi simti ceva apentru el ai nevoie de un timp pentru a naliza lucruril la rece adica o mica pauza si in timpul acela sa le pui in balanta si sa vezi, oare este el cel pe care l-ai asteptat pana acum ,iar cat tine de faptul ca este prea dependent de tine se poate rezolva doar prin comunicare si nu in ultimul rand cerei sa stati singuri ca este cel mai bine sa nu mai existe posibile certuri si neintelegeri din cauza fam lui .
Pentru a mai putea comunica cu mine ma poti gasi pe adresa dura_valentina2001@yahoo.com.
O zi buna ,si bafta in decizi!