consiliere psihologica si psihoterapie

Buna ziua, Nici nu stiu cum sa incep! Voi face in curand 40 de ani si simt ca ma aflu la o rascruce a vietii. Sunt intr-o relatie de 15 ani, am un copil dar ma simt inutila, neapreciata de sot.
Am inceput o facultate in ideea de a modifica ceva, nu stiu daca varsta imi va permite o noua meserie, poate e prea tarziu.Dar abia acum, la 40 de ani,simt ca ceea ce doresc sa finalizez este chiar ceea ce doresc sa practic. Desi am colegi mult mai tineri decat mine simt ca fac parte dintr-o colectivitate, simt ca sunt o parte a grupului respectiv.
Spuneam ca sotul nu ma apreciaza. Nu ma incurajeaza in absolut nimic din ce fac si asta o face cu cuvinte grele. Nimic din ceea ce vreau sa obtin nu e sustinut si de el. Nu ma aproba deloc dar nici nu imi interzice vreun lucru, sau sa argumenteze de ce nu crede el in vreun proiect nou.Am observat negarea aceasta si asupra copilului nostru, pe care nu il incurajeaza deloc in activitatile intreprinse la scoala sau extra. Am senzatia uneori ca este un pic invidios sau nu stiu cum sa ma exprim corect ??
Va spun sincer ca ma simt atat de inutila uneori, ma intreb daca nu am trait degeaba atata timp.
Cu respect Maria-Steluta

Buna Maria-Steluta,

Ce mai faci? Care mai este situatia ta acum, esti mai bine, relatia cu sotul tau?
Ai o varsta frumoasa, abia esti la jumatatea vietii si inca poti sa faci schimbari benefice ca sa te simti mai multumita! Nu rareori oamenii se trezesc in criza psihologica la 40 si ceva de ani, nemultumiti si cu dorinte noi de schimbare. Important este sa pierdem cat mai putin timp in melancolie ori disperare si sa incepem sa ne indeplinim dorintele una cate una. Daca arunci o privire mai atenta in spatele tau, sunt sigura ca vei ajunge la concluzia ca ai acumulat si amintiri frumoase, daca nu le poti descoperi singura noi te asteptam cu drag sa dai un nou sens vietii tale.

Cu caldura,