am nevoie de un sfat

[camelya]

mai intai sa ma prezint pentru ca sunt noua pe aici.am 21de ani sunt din jud.brasov si in prezent sunt sudenta anul 3 la pedagogie invatamant primar si prescolar.pana acum 2 ani eram o tanara plina de sperante si optimism ,acum sunt doar o tanara trista,fara pofta de viata.recent,mai bine zis inainte de sarbatorile de iarna 2008,am fost disponibilizata de locul de munca de care aveam mare nevoie, pentru ca parintii mei nu ma pot ajuta din punct de vedere financiar.problema este ca eu nu mai am fortelele necesare sa-mi gasesc un nou loc de munca sau mai bine zis curajul; nu am incredere in mine,sunt pesimista ,am senzatia ca nu o sa ma descurc intr-o situatie noua.somnul meu nu mai este la fel de odihnitor cum era odata,sunt permanent ingrijorata ,iar pofta de mancare este redusa insotita de o stare de oboseala permanenta.oare sa fie banii cauza starii mele ?

[admin]

Draga Camelia,

Tu mi-ai descris niste stari depresive. Aceste stari pot avea ca si element declansator lipsa de bani, insa adevarata cauza consta in sistemul tau de credinte, in sistemul tau cognitiv. Daca te vei uita atent in jur vei observa ca exista persoane cu situatii similare sau chiar mai grave, care nu au astfel de stari. Raspunsul sta in restructurarea constientului si inconstientului tau, deoarece 2 ani este o perioada cam mare pt. astfel de stari. Apeleaza cu incredere la cateva sedinte de consiliere psihologica, ca sa iti recapeti increderea in sine si sa poti iar sa fii activa.

Succes!
Psiholog Gabriel Dinu
www.psihosolutii.ro

[camelya]

m-am gandit si eu in ultimul timp sa merg la un psiholog,dar din pacate si pentru asta imi trebuie bani din cate stiu eu:). va multumesc si sper sa pot avea curajul necesar pentru a inainta

[counterterrorist]

Parerea mea e ca banii sunt cauza si cel mai potrivit ar fi sa o tratezi. Cel mai bun lucru pe care l-ai face pentru tine ar fi sa incepi cu un job usor, sa te pui cat de cat pe picioare si in acelasi timp sa mai uiti de probleme. Oricat de greu ti s-ar parea trebuie sa faci pasul asta de a gasi un job. Exista job-uri pentru studenti care nu sunt atat de motivante in schimb iti dau senzatia ca faci ceva si alunga sentimentul ca nu esti bun de nimic. Ca sa iti dau un exemplu iti voi povesti prin ce am trecut eu. Ajunsesem la un punct in care totul mi se parea greu si de neatins din cauza lipsei de bani. La facultate nu m-am mai dus, ajunsesem sa cred ca sunt discriminat de oamenii din jur si ca am vreo boala si din cauza asta se fereste lumea de mine. Bineinteles ca erau doar inchipuiri si astfel am ajuns 3 saptamani la spital la psihiatrie. Gandurile negre nu-mi mai dadeau pace si doctorii credeau ca nu o sa-mi mai revin vreodata. Asta pana am pus mana pe o suma mare de bani. Ce s-a intamplat atunci? Miracol! Gandurile negre au inceput sa dispara, mi-am reluat facultatea, mi-am facut noi prieteni si totul merge din ce in ce mai bine. Intr-un cuvant am revenit printre pamanteni. Optimismul e dat de starea de bine iar starea de bine e data de mancare buna, divertisment, sport, activitate si un scop motivant. Trebuie sa incepi sa misti si sa scoti capul la iveala, sa comunici cu persoane optimiste fara sa-i invidiezi ci din contra, sa-i admiri.
Asta nu inseamna ca nu ar fi bine sa mergi la doctor. Pastilele antidepresive sunt foarte bune. Doar ai grija pe mana carui doctor cazi, decat sa te duci la doctorul de stat care e sictirit, astepti o zi intreaga sa vina la cabinet si iti arunca 3 vorbe in scarba mai bine dai 50 de lei si mergi la un psihiatru particular. ESTE o investitie importanta avand in vedere ca psihicul daca nu e ajutat si incepe sa o ia la vale nu se mai opreste usor.

[Dafin]

Buna ziua,
Poate este putin cam neobisnuita problema mea, dar am nevoie de ajutor: Am 31 ani,am avut multe experiente in dragoste si sex, in trecut. Eu de 2 ani iubesc enorm de mult o fata cu mult mai mare de cat mine, acelasi lucru il simte si ea pt. mine.Ea mai mult este plecat din tara datorita serviciului ei, ne vedem cam de 4-5 ori pe an si atunci stam cam 1 saptamana impreuna. Problema mea este ca datorita iubirii enorme,frumoase dar si chinuitoare si devastatoare....pot spune....care i-o port, imi cam piere pofta de sex, iar cand facem dragoste imi piere erectia sau chiar imi lipseste cu desavarsire. Observ ca ca toata atractia catre ea este puternic concentara in jurul inimii si stomacului meu, simt o presiune si o stare de iubire enorma. O strang mereu in brate, o sarut nu ma dezlipesc de ea, numai ca.......nu am impuls erotic,nu am pofta de sex si erectia este serios afectata, mai ales ca ea este fiinta care ar trebui sa-i ofer "tot ce-i mai bun". Cand trebuie sa plece din tara si sa ne despartim ii duc dorul rau de tot, dupa cateva luni ma mai linistesc, atunci erectia mea devine normala, iar cand ne revedem incepe iar sa izbugneasca iubirea puternica,"chinul" si ...problemele de mai sus reapar.
Vreau sa mentionez ca am mai avut exact asemenea probleme acum 7 ani cand am iubit foarte mult o alta fata.
Cum pot scapa de asemenea povara? Va multumesc.

[admin]

Draga Dafin,
Tocmai ai descris probleme cu erectia datorate anxietatii de performanta.
Poti citi mai multe aici: http://psihosolutii.ro/psihoterapie-de- ... ecoce.html
Iti recomand cateva sedinte de psihoterapie cognitiv-comportamentala.

Numai bine!
Psiholog Gabriel Dinu
www.psihosolutii.ro

[Dafin]

Imi pare rau, dar nu cred ca ma regasesc in situatia expusa de dv. Nu porneste de la o teama de esec...etc....ci pur si simplu, iubirea enorma care i-o port, imi ia din pofta de sex si de asemenea erectia este serios afectata. Simt acea iubire enorma care imi ia toate resursele.

[admin]

Daca nu te regasesti in descrierea din articolul de pe site, atunci este nevoie de o investigatie mult mai amanuntita. Cauza acestei probleme de erectie poate fi ceva mai adanca. Va recomand sa apelati la un psiholog!

Numai bine!
G. Dinu