Oare voi gasi tarmul ?????

[delya]

Oare am vreo scapare ???? Ma intreb de ff multe ori, in fiecare dimineata si in fiecare moment in care ma trezesc noaptea. Cosmarul a inceput in momentul in care m-am hotarat sa divortez dupa o viata de chin, de violenta fizica verbala toate se desfasurau in fata copiilor.satula de batai de infidelitati si bautura, m-am hotarat prima data sa divortez cand baiatul avea 13 ani si fetita 4 ani. Atunci baiatul a avut o cadere, mi-a zis ca ii este frica sa aleaga sa ramana cu
mine, deorece ii este frica de tatal lui.Atunci am crezut ca cel mai bine este sa renunt la divort si sa nu pun copilul de a fi in situatia de alege( gresit).I-am mai dat o sansa atunci sotului de a se indrepta. Au urmat promisiuni care nu au tinut nici macar o luna, dupa care si- a reluat vechiul comportament, mai mult si-a dat seama ca eu nu am curajul sa divortez si tot ce facea inainte s- a agravat, amenintandu-ma de fiecare data ca ma va omori, ca va ingropa daca fac vreu pas in vederea divortului.Dupa 3 ani nemaiputand indura si incercand sa salvez copiii si pe mine, doream sa ne eliberim, sa ne stim in siguranta am introdus actiune de divort. Atunci a inceput calvarul, atat pt mine cat si ptr copii.Batai, amenintari, mai mult in aceea perioada un o familie care tot venea la locul de munca unde lucrez (administratie publica , de fapt sotul acesteia incerca prin diferite metode sa ma faca sa ma intalnesc cu el, punandu-si chiar sotia sa vina sa ma implore sa fac acest lucru , spunandu-mi ca daca nu fac acest lucru va fi ff grav pt mine si ptr ea. Acest barbat se interesa de mult de viata mea din spusele sotiei, asa procedase si cu alte femei care fusese nevoite sa plece din localitate sau sa fuga ptr a scapa de acesta.In tot acest timp acesta aflandu-mi nr de tel a inceput sa ma hartuie , sa ma ameninte ca el are relatii si ca nu voi scapa niciodata , deorece el ce-si pune in cap obtine. Eu sincera ca de obicei am apelat la sotul meu pe atunci sa ma ajute sa scap de el, nu m-am gandit niciodata ca acesta se va alia cu acest barbat ca sa ma termine si sa-mi distruga viata mai rau decta era. au inceput sa discute, sa puna la cale lucruri la care nici nu ma gandeam.Ei erau buni prieteni, au incepu sa ma urmareasac cand unul cand alytul , il punea sa sune acasa pe fix si sa zica ca eu am intretinut rporturi sexulae cu el, la randul lui o punea pe sotia acestuoia sa ma sune sa ma intalnesc cu el ca altfel nu am scapare.divortul continua in ciuda a tot ceee ce faceau ei, urmari , batai chiar la locul de munca , ma urmarea sotul, inclusiv barbatul cu sotialui in masin asi colilul acestora in varsta de 9 ani pe atunci. Am reusit sa divortez, fiind nevoita sa plec din casa cu cei 2 copii pana la evacuarea lui prin ordonanta prezidentiala, intre timp ei au continuat tot felul de santaje , chiar spunandu-i baiatului ca daca nu ma impac cu el ii spune aluia sa ma urmareasac toata viata inclusiv ca ma omori pe strada, ca va da cu masina peste mine , ceea ce si incercat. El , tatal copiilor a fost cel care si-a terorizat proprii copii , a-l pune pe individ sa-i urmareasca la orice pas , negandindu-se nici o clipa ce poate sa fie in sufletele lor. Mi-a zis clar ca el il plateste pt ceea ce face si nu se va lasa decat in momentul in care ma va distruge, imi va lua copii, casa ca eu trebuie sa ajung la balamuc ca acolo imi este locul. Am cautat sa-mi continui viata, in fiecare zi cu teama de a veni la servici , de a iesi din casa , de araspune la telefon(inclusiv la servici eram hartuita de diverse persoane pe care familia respectiva le punea). Au urmat procese penale care nu au avut nici un rezultat, deoarece fostul sot si familia respectiva au mituit comandantul politiei din localitate, au facut in asa fel ca dosarul sa plece la parchet in favoarea lor.M-am judecat cu familia respectiva fara rezultat , sotia acestuia declarand de fiecare data ca eu nu am dreptate , ca el de fapt nu imi face nimic. Dupa 2 ani de la divort am incercat sa-mi refac viata alaturi de un om minunat, opusul a ceea ce am trait. Barbatul respectiv si cu fostul sot luand legatura cu acesta incercand sa ma discrediteze si sa-l convinga sa se desparta de mine, ducandu-se chiar la acesta la servici, la sefii lui ( el fiind cadru militar)incercand sa-i rau acestuia. Au luat legatura cu familia acestuia , le-au aflat nr de telefon sunad mereu la ei si incercand sa le spune ca sunt o nenorocita. In ciuda lor noi ne-am continut viata chiar daca teama nu m-a parasit de loc. Au trecut de la divort 5 ani , anul trecut m-am recasatorit, am scos actele si am merg la biserica ,ambii copii ii am langa mine , baiatul a intrat anul acesta la facultate , fetita intra in toamna clasa a 4- a.Sunt multumita sufletete si sunt mandra de ei. Vreau sa va spun ca si in ziua de azi acest barbat ma urmareste cu toate ca sediul unde lucram inainte s-a mutat pe alta strada si efectiv el nu are ce sa caute acolo.Sta dimineata cu masina, cand singur, cand cu sotia . asteapta sa vin la servici, apoi pleaca. Mai nou acum a inceput sa intre si in sediu cu diverse probleme(care de fapt nu le are, doar le inventeaza).Ieri de exemplu a venit chiar cu un microbuz pe care lucreaza in fata sediului. Sunt disperata ca nu voi scapa, in politie nu am incredere, familia incerc sa mi-o protejez si nu vreau sa le mai spun ce patesc mereu.De cate ori vad o masina asemanatoare ca a lui imi este teama,cu toate ca acum nu mai face nimic in afar de a sta.La tel. la locul de munca imi este teama sa raspund, mi-am schimbat 4 nr de tel sa nu mai primesc mesaje, inclusiv una din cologe a trebuit sa renunte la un nr ptr a nu mai fi hartuita si ea. Inclusiv mama, sora fratele au fost hartuiti de acestia, colegii de la munca, de 3 luni a inceput iar sa sune la munca si-ii spune unei colege sa-mi transmita sa il sun daca vreau sa vb cu el. Oare voi trai fara teama, fara frica de a-l vedea acolo in fata sediului sau pe strada mamei cand petrecem sfarsitul se saptamana. Ma simt in permanenta urmarita, hartuita de niste oameni bolnavi care nu au practic ce cauta printre noi incercand sa distruga vietile unora, dar mai ales a unor suflete de copii nevinovati care nu incearca decat sa uite , dar mai ales sa inteleaga de ce tatal lor a incercat sa puna un strain practic sa le fara rau atat lor dar si mamei lor care incerca sa-i salveze.Am mers si la psiholog, am facut cateva sedinte, ma simteam mai bine , dar de cand acesta a inceput mai des sa ma urmareasca am iar aceleasi stari, iar in mintea mea parca nu mai e loc decat frica , teama si nesiguranta.Poate v-am plictisit,imi cer scuze dar credeti-ma ca aici nu este decat 40% din cate mi s-au intamplat. Cred in Dumnezeu, in oamenii care m-am ajutat din rasputeri sa trec peste probleme, cred in omul cu care imi impart acum viata si a inteles de la inceput prin ce -am trecut si prin ce trebuie sa trecem impreuna, a riscat mai ales ca datorita acestora relatia cu familia lui nu este tocmai buna, datorita faptului ca si ei la randul lor au fost si sunt hartulti cu mesaje si tel in care primiesc tot ce-i mai rau despre noi. Vreau si imi doresc ca totul sa se termine, , sunt intr-un labirint si nu gasesc iesirea, sunt pe o corabie si vreau nu gasesc tarmul.

[anamariia]

Oau doamna sunt impresionata de curajul dumneavoastra. Dar oare omul asta nu are altceva de facut decat sa va urmareasca pe dumneavoastra. Si cu sotia lui, ce panarama si aia, sa ii cante in struna. Si ati zis ca il lua si pe copilul lui de 9 ani dupa el. El nu se gandeste, saracul, ca acel copil o sa creasca si o sa fuga de langa el cu prima ocazie pe care o sa o aibe. Asa sunt unii doamna, cred, le e frica de intorsaturile vietii. Si sotul dumneavoastra si celalalt sunt niste fricosi. Le e frica sa isi traiasa viata fara dumneavoastra. Mare branza ca a-ti divortat (exagerez putin). Si ei pot sa isi refaca viata, dar le e frica, le e frica de intimitate. Se gandesc ca e mai de succes sa va forteze pe dumneavoastra sa fiti cu el, decat el sa forteze pe altcineva sa fie cu el. Cand ar putea bine mersi sa se comporte frumos si sa obtina mult mai multe lucruri. Nici copii nu si-i mai poate vedea saracu.
Cred ca cea mai buna solutie este sa stati cat mai departe de acesti oameni, ceea ce si faceti. Chiar e de laudat, majoritatea femeilor decat sa aibe acest curaj pe care il aveti dumneavoastra, prefera sa stea in situatia in care erau maltratate. Si sa stiti ca, copii se indeparteaza de acea familie, pleaca din orasul respectiv si rar mai dau pe acasa. Asa ati reusit sa va pastrati copii langa dumneavoastra, sunt sigura ca ei vor veni de multe ori pe la dumneavoastra, dupa ce vor creste.
Eu una zic ca ati gasit deja tarmul. Ramaneti pe el.