vreau sa ma schimb si am nevoie de un sfat

[Jessie]

Nu imi este bine si va rog sa ma ajutati sa schimb lucrul acesta, dar pentru a ma putea ajuta e mai bine sa incep cu inceputul.
Am analizat ceea ce simt si ceea ce ar fi putut contribui la starea de dezechilibru pe care o traiesc din 2003 si concluzia mea (poate ca nu e asa, va rog sa imi spuneti Dvs) cred ca ar putea fi doua cauze.

Prima incepe undeva in adolescenta: am avut o copilarie frumoasa, desi parintii s-au despartit cand eram mica, dar totul s-a schimbat in adolescenta si chiar dupa ce am depasit aceasta faza, nu aveam voie sa fac aproape nimic din ceea ce faceau cei de o varsta cu mine, cand mama era suparata nu aveam incotro si trebuia intotdeauna sa cedez, sa las de la mine ca sa fie bine, sa reinstaurez armonia in casa.

Mai mult decat atat nu stiu de cate ori nu am auzit "mi-am sacrificat viata pentru tine, asa ca tu trebuie..."
Rezultatul a fost ca si in prezent ma comport la fel – fac tot ce pot ca cei de langa mine (sotul, fetita) sa fie multumiti din toate punctele de vedere. Si daca nu reusesc, daca exista tensiuni, discutii am o stare neplacuta si ma simt vinovata.

Si intr-un tarziu m-am desprins, mi-am cladit o familie, au trecut anii…...si a intervenit cea de a doua cauza care a si declansat starea actuala: acum 7 ani, in urma unei afectiuni tiroidiene (hipotiroidia) mi s-a declansat o depresie cu tulburari anxioase, de care sufar si in prezent. Mentionez ca sunt si in prezent in tratamen psihiatric usor.
Sunt asa cum s-ar spune functionabila, adica merg la servici, conduc incerc sa duc o viata normala, asta aparent in realitate am o stare de tristete, de gol cu care ma lupt zilnic si ma stradui sa nu se obvserve - adica la servici imi indeplinesc responsabilitatile si acasa incerc sa fiu o mama si o sotie normala.

Dar pe zi ce trece acest efort este din ce in ce mai mare si mie teama sa nu clachez.

In concluzie simt ca ma pierd, ca nu ma mai bucura nimic si totusi as vrea sa merg mai departe, sa ma schimb...

Daca imi puteti da un sfat, mi-ar prinde foarte bine.

[cedelena]

Buna, dupa mine esti o luptatoare asta e clar. Bravo tie. Acesta este un aspect foarte pozitiv din comportamentul tau. Ce as putea eu sa iti atrag atentia este:
- Vina nu exista in realitate. Este un mod de gandire inventat de oameni si dauneaza. Regretul nu dauneaza insa. E bine sa ai regrete, sa regreti ce ti s-a intamplat cand erai mica, sa regreti ca exista momente in viata ta cand esti trista, sa regreti orice vrei tu. Insa atat, mai departe nu mergi. Vina nu exista.
- In realitate poti cauta constant sprijin psiho-terapeutic, nu e obligatoriu sa "cari povara singura"......adica toata viata ta, din cand in cand, o data la 6 luni, cum te simti tu bine, poti sa te duci la o sedinta cu un psiho-terapeut....Doamne fereste sa crezi ca e rusine sau ca e musai sa rezisti singura. Tu decizi, o faci, te duci constant la un psiho-terapeut, ca sa iti fie bine.
- Nu prea stiu cum stai cu dorinta pentru perfectiune si frica de esec. Ideea de baza este ca, in realitate, nu te vei dezintegra daca tu nu te comporti intr-un anumit mod. Adica "nu mai rezist" in realitate nu inseamna ca "ma voi dezintegra", inseamna ca imi este mai greu in acele momente in care imi spun ca nu rezist. Dar in realitate tu rezisti, nu te dezintegrezi. Rezisti chiar eroic.
- Pana la urma totul se rezuma la momentul prezent. Ceea ce a fost, a fost, in realitate, trecutul a trecut. Intrebarea care ramane este:
Ce poti face tu acum, tu pentru tine, exact in acest moment, ca sa te simti mai bine?
NU ce pot face altii. NU ce trebuiau sa faca altii. NU ce trebuia sa faci tu. NU ce trebuie sa faci tu, pentru ca asa e normal, ca sa te vada altii ca te comporti normal.
Ce POTI efectiv sa faci in acest moment, tu singura pentru tine, ca sa te simti asa cum vrei sa te simti. NU ce vrei. Ce poti sa faci, efectiv si realist in acest moment, tu pentru tine, singura, ca sa te simti fericita? Ce poti sa gandesti, in acest moment ca sa simti fericirea?.........si exercitiul acesta poti sa il faci in fiecare moment din viata ta, cand vrei sa te simti altfel decat te simti.

[Jessie]

In primul rand, iti multumesc pentru sfaturile tale.
Ai intuit foarte bine una din probleme – sunt perfectionista si asta imi creste vulnerabilitatea. Sunt constienta ca nu ma voi dezintegra, dar reflex neconditionat si nesanatos am impresia ca “mingea este in careul meu” ori de cate ori este o problema la lucru, acasa.
Sunt constienta ca luata de valul problemelor, am uitat sa ma bucur de lucrurile acelea marunte si totusi importante care formeaza viata noastra de zi cu zi. Problema este ca acest "am uitat" inseamna cateodata si "nu mai pot" sau pur si simplu renunt la ele (le aman sau fac doar ceea ce consider ca trebuie facut si atunci las deoparte tocmai acele mici bucurii).
O sa incerc sa descopar “Ce poti sa faci, efectiv si realist in acest moment, tu pentru tine, singura, ca sa te simti fericita? Ce poti sa gandesti, in acest moment ca sa simti fericirea?.........” sfatul tau merita incercat.
Mi-ar placea sa mai discutam...............daca ai timp

[cedelena]

Buna, ma bucur ca ti-au creat placere vorbele mele. Sigur ca mai vreau sa discutam. Am observat ca sunt articole despre perfectionism pe site-ul psihosolutii, poti sa le citesti daca vrei. Eu am citi (am memorat chiar )))) cartea "Ghid pentru o viata rationala" a lui Albert Ellis, nu stiu daca ai auzit de ea. Se comanda prin posta de la Cluj, nu e scumpa.
Vad ca ai scris la un moment dat "ceea ce trebuie facut". "Trebuie" e bine sa il inlocuiesti cu "prefer". Pentru ca in realitate tu ai putea sa nu le faci, insa decizi sa le faci, pentru ca preferi sa le faci, iti aduc anumite beneficii in realitate, beneficii care iti plac.

E bine sa faci macar un lucru, pe zi, doar pentru tine, care iti aduce placere doar tie, constient. Manaci o inghetata azi, maine te uiti la un film preferat, poimaine iti cumperi o cana preferata, in alta zi decupezi poze dintr-o revista, crosetezi ceva, te plimbi in parc, iti imbracisezi copilul zgomotos si il saruti, faci o gluma (asta e bine sa o faci in fiecare zi), iti faci ungiile cu oja, le stergi, le faci din nou, schimbi oja, te dai cu ruj si apoi il stergi (sau nu il stergi), faci curat in timp ce fredonezi o melodie si dai din fund ))))) glumesc..................una pe zi..............poti sa scrii o pagina intr-un jurnal o data pe saptamana, sa citesti bancuri, sa inveti bancuri si sa le zici la altii, sa citesti cateva pagini dintr-o carte intr-o saptamana, sa scrii ceva pe www.psihosolutii.ro........si altele. In general oamenii fac lucruri pentru ei in fiecare zi, insa nu foarte constient, nu ne mai amintim de ele, nu mai stii ca saptamana trecuta, marti dimineata, ai mancat inghetata aia super buna............chiar daca, in realitate, chiar ai mancat acea inghetata. Atunci cand faci ceva pentru tine si iti face placere, opreste-te si constientizeaza, ca tu, exact in acel moment, simti placere, facand o lista pentru cumparaturi, mancand o inghetata. Cu siguranta in viitor vei mai avea astfel de momente mici si unice si pline de placere, pentru ca tu le controlezi, depind de tine. Ideea nu este ca sa le amani (lasa ca manac maine inghetata), ideea e ca atunci cand manaci inghetata (si fii sigura ca o sa o manaci la un moment dat) sa nu o mananci repede, sa te bucuri de ea, sa chicotesti un pic de fericire.
Nu "trebuie" sa simti placere absoluta cand manaci o inghetata, dar sa constientizezi ca o placere exista. Azi un pic de placere, fericire, constienta, maine alt pic de fericire si dupa cateva zile constientizezi ca iti controlezi in realitate nivelul de fericire.

Nu stiu daca poate simti un pic de frica atunci cand iti iei un "respiro", un moment liber, o placere constienta. Frica de a pierde controlul, crezi ca daca stai in priza mereu, atunci detii controlul. Nu stiu daca gandesti (simti) asta. Sau poate "dupa placere vine automat neplacere". Nu stiu daca te gandesti la asta. In realitate nu poti demonstra existenta acestor conexiuni intre evenimente. Adica nu poti sa faci un studiu in realitate, sa pui azi pe hartie placerile si apoi neplacerile si sa tragi linii ca "neplacerea asta a venit din cauza placerii acesteia, cealalta din cauza celeilalte"...............pur si simplu in realitate nu poti demonstra asa ceva. Asa ca daca ai astfel de credinte, combate-le si renunta la ele pentru ca nu pot fi demonstrate in realitate.

Ai grija de tine,

Bancuri:

1. Doua vaci pasteau impreuna. La un moment dat una zice:
- Stii draga, numarul "fi" este scris ca o cifra si 2 zecimale, insa zecimalele sunt rotunjite, pentru ca ele sunt infinite. Deci "fi" este un numar foarte mic si infinit. Nu ti se pare incredibil?
Cealalta vaca raspunde:
- Muuuuuuuuuuuuuu

Morala: ce ai vrea sa zica o vaca decat muuuuuu, alte ganduri chiar nu are in realitate. Gandurile sunt specifice oamenilor.

2. Doua vaci pasteau impreuna. La un moment dat una zice:
- Ai auzit draga de boala vacii nebune?
Cealalta vaca raspune:
- Ce imi pasa mie. Eu sunt avion.

Morala: numai oamenii isi impartasesc informatii si se constientizeaza pe sine.