final(doliu,anxietate,fara job)...un nou inceput

[raluca]

Acum 2 ani in vara tatal meu a murit de cancer ...
cei de la jobul la care eram m-au dat afara ,mama era deprimata si f bolnava,iubit nu aveam,prietenii erau brusc f ocupati ...sunt o persoana optimista, sincera,directa,comunicativa,dar in acea perioada starile de anxietate pusesera stapanire pe mine...nu reuseam sa le controlez...nu puteam sa mai adorm,ma panicam si simteam ca mi se face rau ,ca imi bate inima f rau...am chemat salvarea de 2 ori crezand ca am probleme cu inima...si mi-au recomandat sa consult un psiholog.Si asa am facut!Si am inceput sa intreb toti cunoscutii dc stiu cumva un doctor psiholog bun si asa am ajuns la Gabi.Cand am ajuns la Gabi eram speriata ca nu voi reusi sa trec peste suferinta cu tatal meu,nu aveam deloc incredere in mine,eram sigura ca nu o sa-mi gasesc job si daca imi voi gasi ca nu voi rezista,imi era f frica sa nu ma deprim f rau si sa nu mai pot iesi din stare...
De la Gabi : AM INVATAT:
- cum sa ma relaxez inainte sa adorm astfel incat sa am un somn linistit;
- ca 'AR FI TREBUIT NEAPARAT SA' nu exista, ca ceilalti sunt si reactioneaza in functie de propria experienta;
- sa am incredere in mine;
-cum sa comunicam cu ceilalti astfel incat sa transmit ceea ce simt fara sa jignesc ;
- ca sunt si perioade urate in viata dar sunt DOAR PERIOADE!
...am invatat f multe...ca eu aleg cum vreau sa ma simt!... dar cel mai important este ca in prezent viata mea e f frumoasa...am un job la o multinationala,ma inteleg f bine cu colegii,am prieteni buni care sunt alaturi cand am nevoie...
....si nu voi uita ca Gabi mi-a zis ca SUNTEM SI DEVENIM CEEA CE GANDIM!!! ..si ...ASA E!!!!!

[Gabriel Dinu]

Draga Raluca,

Imi aduc aminte cat erai de trista si speriata cand ai venit prima oara la mine Foarte trist a fost si ca, pana sa ne vedem a doua oara, m-ai sunat sa-mi spui ca tatal tau a plecat dintre noi. Au fost momente foarte grele pentru tine. Cred ca au trecut 2-3 ani deja. E o mare diferenta intre tine de atunci si femeia puternica pe care o vad in prezent.
Ma bucur ca te-am ajutat sa te descoperi si sa te intelegi.

Iti urez succes si nu inceta sa le arati si celorlalti care este calea spre echilibru si bucurie!

P.S.: Daca doriti sa puneti un comentariu este nevoie sa apasati pe " Submit" dupa ce scrieti textul.

[Mariana]

Tatal meu a murit acum trei ani si, de atunci am capatat o teama si o senzatie continua ca tot timpul s-ar putea intampla ceva si as putea muri. Sau, ca li s-ar putea intampla ceva celor apropiati mie (copiii, sot, mama). Si eu eram candva o fire vesela si optimista acum, sunt foarte nervoasa, suspicioasa, geloasa sau uneori indiferenta pe sotul meu, fara chef de a vorbi sau iesi pe undeva si lista poate continua.
In cazul in care am vreo durere ma panichez si reapare la suprafata acea teama...
Acum de exemplu, am o durere la san (mi-am facut o programare la doctor) si-mi este teama!
Uneori cred ca am inebunit
Ce pot face pentru ca prin autosugestie nu prea merge. [color=#000080][/color]

[admin]

Draga Mariana,

Autosugestia nu poate rezolva aceste stari pe care le-ai enumerat. Este nevoie de intelegerea simptomelor si de practicarea unor exercitii si tehnici specifice.
Iti recomand cateva sedinte de psihoterapie si cu siguranta iti vei reveni!

O zi frumoasa!
Psihoterapeut Gabriel Dinu
www.psihosolutii.ro