Anxietate Invinsa

[AndreiDorin]

In urma cu 1 am suferit de atacuri de panica, anxietate si depresie! Nu mai gaseam placere in nimic! Totul mi se parea ca se sfarseste, ca nu mai are nici un rost! Supraingrijorari, neliniste,
tensiune, auto-evaluare global negativa, ameteli, desprindere de realitate, sufocari si lista poate continua dupa cum bine stiti! De incredere in mine sa nu mai vorbesc! Ma gandeam numai la mine si problemele mele ireale! Am crezut ca timpul le rezolva pe toate, dar se pare ca m-am inselat, sfaturile celor apropiati m-au ajutat intr-o mica masura, deci ce era de facut Am decis ca trebuie sa cer ajutorul unui specialist, drept urmare am intrat pe internet si am gasit acest site! Am sunat si am inceput TCER(terapia comportamentului emotiv rational) cu Gabriel Dinu! Tin minte si acum cat de panicat eram inainte sa incepem prima noastra sedinta! Am inceput cu atacurile de panica si mi-a explicat ce se intampla cu mine in acel moment! Cu mult efort si rabdare am disputat impreuna ganduri irationale, absurditati ce ma faceau sa ma simt anxios! Dupa 3-4 luni abia asteptam sa vin la o sedinta!

Gabi, poate nici nu stii, dar ai reusit sa ma luminezi! Impreuna am trecut prin cele mai intunecate ganduri ce ma faceau foarte anxios, si mi-ai aratat cum sa le disput si sa nu ma mai sperii de ele!
Pana la urma urmei cheia este cum percepem noi ceea ce ni se intampla! Iti multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine! Imi va fi dor de sedintele si discutiile noastre! Keep up the good work!
Pentru cei care inca suferiti de anxietate, atacuri de panica, depresii, nu uitati viata e buna! Suntem oameni asa ca un ajutor din partea unui specialist este bine venit!

[admin]

Draga Dorin,

Ma intreb daca realizezi ca te exprimi intr-un mod foarte rational si chiar tehnic, ceea ce ma bucura foarte mult
Ma bucur ca ai scris pe forum si imi dau seama cat de mult te-ai schimbat!
Restructurarea cognitiva ti-a permis nu numai sa scapi de frica de a pati ceva rau( cum e la atacul de panica), ci si sa comunici mai bine cu alte persoane, sa socializezi fara emotii atat de mari.
Mi-ar fi placut sa dai niste detalii despre aceste aspecte, asa cum mi-ai scris si mie in mail, deoarece multi oameni cred ca timiditatea este ceva normal si nu se poate scapa de ea.

O zi frumoasa si felicitari pentru munca depusa pentru a te echilibra si bucura din plin de viata!
Gabriel Dinu

[AndreiDorin]

Ms mult inca o data si chiar mi-ar face placere sa pov despre problema mea de comunicare din cauza TIMIDITATII!
Timiditatea a fost o problema pentru mine si inca este, dar mi-am dat seama in urma cu putin timp ca o pot controla! Cum? Va pot spune in cateva randuri!
Aveam o intalnire cu un client important, mai exact o clienta si gandurile irationale pe care eu mi le induceam ma faceau anxios chiar inainte sa ajung! Imi spuneam ceva de genul:

Eu sunt timid de cand ma stiu, daca ea va observa si ar considera ca fiind o slabiciune asta din partea mea? Daca ma inrosesc, ar fi groaznic! Vreau sa prind acest proiect! Trebuie neaparat! Poate din cauza timiditatii nu stiu
ce sa vorbesc, si ma voi bloca? Si scenariile continuau in mintea mea!

Insa stiu ca am venit la tine Gabi si mi-ai zis ca e ceva normal sa fii timid dar totusi sa fac un ABC! Mi-am inlocuit gandurile irationale cu altele rationale si m-am usurat! Cand m-am intalnit cu clienta mea, am fost mult mai relaxat si am descoperit ca pot avea o conversatie normala, naturala ca intre doi oameni, deci se poate scapa de timiditate! Am gasit o gramada de subiecte pe care sa le dezbatem si daca stau bine si ma gandesc a fost una din cele mai placute conversatii pe care le-am putut avea cu un om! Am fost eu insumi si asta m-a ajutat mult! Indiferent de statutul social si de varsta, toti suntem oameni, unii timizi, altii indrazneti!

Un alt exemplu este ca imi placea o fata si vroiam sa ma duc la ea dar timiditatea imi cauza iar probleme! Tin minte cand m-am dus in cele din urma la ea si mai aveam putin si tremuram! Imi ziceam ceva de genul: Daca ma refuza? Daca vede ca sunt timid si ca imi tremura vocea si va zice ceva de genul: Cine e speriatul asta? Dar mi-am luat inima in dinti si m-am dus! Am vrut sa vad ce se poate intampla asa de rau? Pai, in cel mai rau caz sa ma refuze, dar spre suprinderea mea mi-a dat numarul de telefon si chiar am iesit in oras 2 zile mai tarziu! Dupa acest lucru m-am simtit mult mai usurat si chiar am sa incerc sa intru in vorba cu oameni necunoscuti, cu fete, pe strada, in metrou, in tramvai si sper sa incercati si voi si veti avea surprinderea sa vedeti ca devine din ce in ce mai usor! VETI INCEPE SA STAPANITI EMOTIILE si va veti da seama ca se poate scapa si de timiditate sau cel putin se va diminua!

Mult succes si spor!