Stima de sine și acceptarea de sine nu sunt același lucru: stima de sine se bazează pe evaluarea propriei valori în funcție de performanțe și realizări, în timp ce acceptarea necondiționată de sine înseamnă să te accepți ca om, indiferent de succese, eșecuri sau aprobarea celorlalți. Studiile arată că un nivel ridicat de acceptare de sine este asociat cu o mai bună sănătate mentală, iar terapia cognitiv-comportamentală pune accent tocmai pe dezvoltarea acestei acceptări necondiționate.
Ce este stima de sine
Cei mai mulți dintre noi am auzit la un moment dat conceptul de „stimă de sine”, ba mai mult, probabil ai fost și tu încurajat de cei din jur să îți cultivi o stimă de sine crescută. Pe scurt, stima de sine înseamnă valoarea pe care o atribui propriei persoane. Dacă ai o stimă de sine ridicată, te evaluezi ca fiind o persoană valoroasă, bună, ai deci o opinie favorabilă despre propria persoană. În schimb, o stimă de sine scăzută înseamnă o evaluare a sinelui în termeni negativi: te consideri nevaloros, rău, ratat.
De ce stima de sine crescută are un preț
Chiar dacă o stimă de sine crescută te poate ajuta să ai sentimente și emoții pozitive, aceasta vine cu un preț: îți întărește tendința naturală de a te evalua global și astfel susține credința irațională că noi, oamenii, putem fi în totalitate buni sau răi. De aceea, pe termen lung, s-ar putea să aibă mai multe dezavantaje decât beneficii. Să presupunem, de exemplu, că ai avut multe experiențe pozitive, ai reușit să îți atingi o bună parte din scopuri și obiective, iar per total ți-ai format o imagine favorabilă despre propria persoană — ai deci o stimă de sine ridicată.
Totuși, chiar și în acest caz, sunt mari șansele ca satisfacția pe care o ai după ce obții ce îți dorești să fie temporară și superficială. De ce? Deoarece continui să te evaluezi în funcție de performanțele și realizările tale și să pui semnul egal între valoarea ta și comportamentele tale. În mintea ta s-ar putea să apară gândul că „Am avut o performanță bună, asta înseamnă că sunt o persoană bună”. Și inevitabil apare presiunea de a te ridica în continuare la aceleași standarde, având în minte idei precum „Trebuie să am în continuare succes”, „Ar fi insuportabil să greșesc”. Astfel, întreaga ta viață poate ajunge să se învârtă în jurul obținerii, chiar dacă pentru puțin timp, a sentimentului că ești valoros.
Ce este acceptarea necondiționată de sine
Spre deosebire de stima de sine, conceptul de acceptare necondiționată de sine este mai puțin cunoscut sau folosit, însă există studii care arată că un nivel ridicat de acceptare de sine este asociat cu o mai bună sănătate mentală. Acceptarea necondiționată de sine presupune să te accepți pe tine, ca om, chiar dacă nu te comporți tot timpul perfect, corect și inteligent și chiar dacă nu obții de la ceilalți respect, iubire și aprobare.
Diferența dintre stima de sine și acceptarea de sine
Cea mai importantă diferență dintre stima de sine și acceptarea de sine este dată de evaluarea, respectiv absența evaluării propriei persoane. Stima de sine presupune să te evaluezi ca fiind bun, însă acceptarea de sine constă în a rezista tendinței naturale de a-ți evalua întreaga persoană și de a-ți pune o etichetă. Acceptarea de sine înseamnă că te accepți cu performanțe bune și cu performanțe slabe, cu talente și fără talente, te accepți atunci când primești aprobarea celorlalți și atunci când nu o primești, te accepți când ești timid, dezorganizat sau furios și te accepți când ceilalți te discriminează sau te critică.
Acceptarea de sine nu înseamnă că te complaci în situația în care ești sau că nu vrei să schimbi anumite acțiuni sau comportamente la tine. Poate părea contraintuitiv, dar atunci când ajungi să te accepți necondiționat, îți este mai ușor să îți vezi greșelile și să le corectezi pe cele care pot fi corectate. În schimb, dacă cauți să îți menții o stimă de sine crescută, ajungi să fii mult mai sensibil la critică, mai defensiv, și îți este foarte greu să schimbi ceva la comportamentele tale.
Cum abordează terapia cognitiv-comportamentală acest subiect
În terapia cognitiv-comportamentală se pune în primul rând accentul pe dezvoltarea unei acceptări necondiționate a propriei persoane. Astfel, în loc să te lupți să obții ce îți dorești pentru a te simți bine cu tine, poți face lucrurile în ordine inversă: înveți să te simți bine cu tine însuți, refuzând să te evaluezi și să te etichetezi, iar apoi faci pași spre a obține lucrurile importante pentru tine.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar