Compasiunea față de sine înseamnă sensibilitate față de propria suferință și încercarea de a o alina, nu milă, indulgență excesivă sau stimă de sine. Conform psihologului Paul Gilbert, fondatorul terapiei centrate pe compasiune, ea presupune acceptare, empatie și blândețe față de tine însuți, mai ales în momentele de eșec sau autocritică. Studiile arată că autocompasiunea este esențială pentru sănătatea mentală: cu cât înveți să înlocuiești autocritica cu bunătate față de tine, cu atât stările de anxietate și depresie se diminuează.
De ce ai nevoie de compasiune față de tine
Probabil ai și tu momente când te critici aspru pentru greșelile pe care le-ai făcut, te preocupi excesiv în legătură cu eșecurile din trecut sau ești atât de absorbit de problemele tale încât îți este foarte greu să oprești fluxul gândurilor negative. În astfel de situații, mai rămâne doar puțin spațiu pentru compasiune și compasiune față de sine, însă ultimele studii arată că acestea sunt extrem de importante pentru sănătatea mentală.
Ce este compasiunea, conform lui Paul Gilbert
Compasiunea este definită ca sensibilitatea față de propria suferință și suferința celorlalți și încercarea de a o alina și preveni. Conform psihologului Paul Gilbert, care este și fondator al terapiei centrate pe compasiune, compasiunea cuprinde:
- Aprecierea vieții: abilitatea de a trăi bucurie pentru simplul fapt că ești în viață.
- Prețuirea relațiilor și a conexiunii cu ceilalți.
- Sensibilitate la nevoile și emoțiile tale și ale celorlalți.
- O toleranță crescută la disconfort și stres.
- Conștientizarea și empatia față de suferința umană, la tine și la ceilalți.
- Dorința de a exprima generozitate și răbdare față de cei care suferă.
- O atitudine de acceptare a ta, a celorlalți și a vieții.
Rădăcinile evoluționiste ale compasiunii
Psihologii care studiază psihologia evoluționistă consideră compasiunea ca fiind o parte esențială a umanității, iar supraviețuirea noastră ca specie a depins în mare parte de protecția pe care am primit-o formând grupuri extinse, de la familii la triburi. Abilitatea de a-ți păsa de binele celorlalți și de a-i proteja necesită compasiune, iar aceasta a fost transmisă din generație în generație.
Deși compasiunea este un mecanism cu care suntem deja „echipați”, când ai stări depresive sau anxioase este foarte dificil să oferi celorlalți compasiune și cu atât mai puțin să îți oferi ție compasiunea de care ai nevoie. Pentru a putea oferi compasiune celorlalți este necesar ca, în primul rând, să înveți să ți-o oferi ție, însă stările de anxietate și depresie te predispun la autocritică și negativism. De multe ori acestea nu te lasă să trăiești bucuria și liniștea care rezultă din practicarea compasiunii.
În același timp, este valabilă și reciproca: cu cât înveți să practici compasiunea și să înlocuiești autocritica cu o atitudine de acceptare, bunătate, blândețe față de sine, cu atât stările negative se vor diminua. Astfel, la nivel cognitiv, gândurile negative vor fi înlocuite cu altele mai pozitive, precum „Mă accept în totalitate, cu toate defectele mele”, „Eșecurile pe care le am fac parte din condiția de a fi uman”, „Chiar dacă nu îmi ies toate lucrurile așa cum îmi doresc, există lucruri bune în viața mea de care mă pot bucura”.
Ce NU este compasiunea față de sine
Cercetătoarea care a studiat o perioadă lungă de timp autocompasiunea, Kirsten Neff, consideră că este important să facem distincția între compasiunea față de sine și alte concepte cu care ar putea fi confundată. Iată ce anume nu este compasiunea față de sine:
Nu este milă față de sine
Persoanele care simt milă față de ele însele se poziționează de multe ori în rolul de victimă, iar în mintea lor problemele cu care se confruntă sunt cele mai grave care ar putea exista. Modalitatea prin care le fac față este să se plângă sau să caute, într-un fel sau altul, mila celorlalți. Pe de altă parte, compasiunea față de sine implică recunoașterea faptului că situația din prezent este nefericită, acceptarea emoțiilor experimentate și, în același timp, dezvoltarea unei perspective mai realiste asupra situației, înțelegerea ei într-un context mai larg.
Nu este o indulgență excesivă față de sine
Unele persoane cred că, dacă renunți la a te critica și îți dezvolți compasiunea față de sine, nu vei fi motivat să faci lucrurile importante pentru tine, vei fi mult prea indulgent cu tine însuți. În realitate, compasiunea nu doar că îți oferă o motivație intrinsecă de a depune eforturi pentru a obține ce îți dorești, ci duce la dezvoltare, creștere și, cel mai important, la o atitudine sănătoasă față de sine, care nu implică nevoia de a te autoflagela când greșești sau când nu realizezi tot ce ți-ai propus.
Nu este stimă de sine
Așa cum spuneam în articolul „Stima de sine versus acceptarea de sine”, stima de sine presupune să îți evaluezi propria persoană în termeni globali, generali, precum „bun, deștept, frumos” etc. În schimb, când simți compasiune față de tine o simți pentru că ești o ființă umană care merită înțelegere și iubire, nu pentru că ai anumite calități și trăsături dezirabile.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar