Evaluarea globală este tendința minții de a judeca oameni, situații sau propria persoană printr-o etichetă generală — „bun”, „rău”, „un ratat”, „special” — în loc să vadă nuanțele. Evaluările negative duc frecvent la anxietate, furie sau depresie, dar nici cele pozitive nu sunt mereu sănătoase, pentru că pot crea așteptări nerealiste. Poți contracara această tendință irațională învățând să privești oamenii și situațiile ca fiind complexe, nu reductibile la o singură etichetă.
Ce este evaluarea globală
Una dintre tendințele minții umane este de a evalua lucruri, situații de viață și persoane într-un mod grosier, general. Această evaluare se numește evaluare globală și, în funcție de valența pe care o are, poate fi pozitivă sau negativă. Chiar dacă în special evaluările globale negative sunt cele problematice, deoarece duc de multe ori la emoții puternice de anxietate, furie, depresie, nici cele pozitive nu sunt întotdeauna sănătoase. De exemplu, poți face evaluări globale pozitive în legătură cu propria persoană, cum ar fi „sunt special”, iar această credință îți poate crea probleme semnificative în relația cu ceilalți. Sau, în cazul în care faci evaluări globale pozitive în legătură cu viața în general („viața e frumoasă”), îți poți crea așteptări nerealiste, iar orice mică „imperfecțiune” te poate face să treci în extrema cealaltă și să consideri că viața, în general, este neplăcută.
De aceea, pentru a lupta cu tendința irațională a minții de a evalua global situații de viață sau ființe complexe, cum sunt oamenii, e nevoie să îți antrenezi mintea să vadă lucrurile nuanțat. Mai jos găsești câteva aspecte legate de evaluarea globală, care te pot ajuta în această direcție.
Evaluarea globală nu este întotdeauna rea
Dacă am spune că evaluarea globală este rea, am face o… evaluare globală. De fapt, de multe ori evaluarea globală este extrem de utilă, iar creierul tău este echipat să facă astfel de evaluări tocmai datorită faptului că, de-a lungul evoluției noastre ca specie, acest lucru ne-a ajutat foarte mult. Când creierul trebuia să interpreteze o situație ca periculoasă sau nu, un om ca fiind bun sau rău, faptul că aceasta se întâmpla cu mare rapiditate putea însemna salvarea vieții. Chiar și acum, o astfel de evaluare poate fi folositoare, pentru că te ajută să economisești resurse cognitive, resurse pe care le poți folosi în alte scopuri relevante pentru tine. Așadar, în primul rând, este important să accepți că acest proces este unul firesc, natural, uman, care are beneficii și care doar în anumite situații este problematic.
De ce este greșit, logic, să evaluăm global situații și oameni
De cele mai multe ori, dacă e să te gândești la o definiție, la ce înseamnă bun/rău, competent/incompetent, puternic/slab, de succes/ratat, poți găsi o serie de condiții necesare și suficiente, pe care dacă cineva le-ar îndeplini, l-ai putea considera astfel. Dar și această definiție este ceva abstract și subiectiv. Definiția ta de „bun” poate avea multe în comun cu definiția celui de lângă tine, mai ales dacă trăiți în același context social și cultural, însă se poate să existe și câteva diferențe. Și atunci, care e definiția corectă, după care te poți ghida pentru a trage o concluzie finală? După niciuna, pentru că, așa cum spuneam, un astfel de concept nu există decât la nivel abstract/subiectiv. De aceea, nu poți da o „sentință” finală.
Același lucru este valabil și în cazul situațiilor de viață. Un divorț, de exemplu, ar putea fi considerat un eveniment negativ, dar dacă ar fi ceva negativ, ar exista doar aspecte negative în legătură cu el. Pe când, dacă (și aproape sigur) există un singur element pozitiv în legătură cu asta, atunci eticheta de „negativ” nu își mai are sensul.
Există oameni buni și oameni răi?
Comportamentul uman este extrem de complex, la fel și trăsăturile de personalitate. Astfel, etichetele de bun sau rău ar fi extrem de simpliste, nu ar putea reda complexitatea naturii umane. Dacă, de exemplu, ai considera o persoană cu tendințe antisociale drept o persoană rea, ai omite să iei în calcul factorii incontrolabili (genetici și de mediu) care au contribuit la formarea personalității sale. Nu ea a ales acești factori. În plus, considerând-o o persoană rea, ai scoate din calcul posibilitatea ca acea persoană, în ciuda faptului că are anumite comportamente greșite din punct de vedere moral, să poată face și lucruri corecte și chiar să se schimbe pe parcursul vieții sale. Nu există niciun motiv să crezi că este o persoană rea, în general, și că așa va fi toată viața.
Același lucru este valabil și atunci când evaluezi global pozitiv pe cineva. Dacă ar fi să iei o trăsătură considerată de cele mai multe ori pozitivă, de exemplu altruismul, o persoană poate fi altruistă într-o serie de circumstanțe, dar în anumite situații să nu dea dovadă de altruism. Să spui despre ea că este altruistă și bună, în general, ar însemna să nu iei în calcul factorii situaționali, de context, și să tragi concluzii prea generale și simpliste.
Concluzia ar fi că nu există într-adevăr oameni buni sau răi, oricâte lucruri bune sau rele au făcut, ci cu toții suntem o combinație unică și complexă de comportamente, trăsături, gânduri, principii, dorințe, idealuri. Și, în loc să facem judecăți de valoare în legătură cu noi și ceilalți, am putea accepta complexitatea și diversitatea noastră.
Diferența dintre valori și credințe
De multe ori, lumea face confuzii între valori și credințe și consideră că, dacă ai schimba o credință (de tipul evaluării globale), ai renunța la valori. Acest lucru este însă fals — poți schimba o credință (în loc să crezi că cineva este un om rău pentru că a mințit, poți crede că acel om a făcut o greșeală, mințind, dar asta nu îl face un om rău și mincinos) și tot să ai ca valoare a spune adevărul.
De asemenea, întâlnești des ideea că „dacă nu m-aș considera incompetent când am un eșec, ar însemna să renunț la una dintre valorile mele fundamentale — succesul în viața profesională”. Or, acest lucru este din nou fals, pentru că poți face tot ce ține de tine pentru a trăi o viață în care să se reflecte valorile tale, cum ar fi să încerci din răsputeri să fii un bun profesionist. Dar ai putea face asta cu mai puține emoții negative, dacă nu te-ai evalua global, spunându-ți că ești incompetent de fiecare dată când ceva nu îți iese.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar