Consumul de știri poate provoca anxietate și stare de copleșire, dar problema nu este neapărat știrea în sine, ci modul în care mintea ta o procesează. Trei procese psihologice explică de ce anumite știri te afectează emoțional mai mult decât altele: empatizarea excesivă, euristica accesibilității și schemele cognitive prin care interpretezi realitatea. Înțelegerea lor te poate ajuta să te bucuri de beneficiile accesului la informații fără să te simți copleșit.
De ce ne afectează atât de mult știrile
De câte ori nu te-ai surprins în fața televizorului, vizionând o știre și gândindu-te că și ție ți s-ar putea întâmpla ceea ce tocmai ai văzut? Dacă luăm exemplul știrilor din ultima perioadă care relatează cazurile mortale de gripă, majoritatea dintre noi cel mai probabil am simțit o anxietate la auzul lor și pentru un moment am empatizat cu tristele cazuri prezentate.
Aceste emoții ne fac uneori să ne gândim dacă mass-media ne e prieten sau dușman. Datorită mass-mediei avem acces la un volum imens de informații, asta în condițiile în care cu doar câteva zeci de ani în urmă aveam acces zilnic doar la ce se întâmpla în proximitatea noastră, în niciun caz peste mări și țări. Această evoluție rapidă are foarte multe beneficii, însă vine și cu niște costuri, iar când pe lista costurilor se află starea noastră de bine, ne gândim dacă ar fi înțelept să scoatem total consumul de știri din stilul nostru de viață. Dilema aceasta pleacă de la presupunerea că știrile sunt dușmanul nostru, însă un rol mai important decât vizionarea știrilor în sine îl joacă, bineînțeles, mintea noastră.
Empatizarea: cum ne afectează emoțiile altora
Unul dintre procesele psihologice care influențează impactul pe care îl are vizionarea știrilor asupra ta este empatizarea. Empatia te ajută de foarte multe ori să înțelegi experiențele celorlalți oameni, fără să fie nevoie să treci și tu prin aceleași experiențe. Însă când acele experiențe sunt negative, stresante sau traumatice — iar știrile abundă în prezentarea unor astfel de experiențe — empatizând poți ajunge să simți emoții intense de anxietate sau deprimare.
Așadar, când alegi să urmărești știri, e bine să îți amintești constant că experiența povestită acolo nu este a ta, că persoanele care trec prin ea sunt diferite de tine, cu propriile vieți și factori care influențează acele vieți, și că oricât de rău ți-ar părea pentru acele persoane, poți alege să te protejezi de empatizarea excesivă.
Euristica accesibilității: de ce supraestimăm riscurile
O altă „capcană” pe care ne-o întinde mintea noastră este euristica accesibilității. Aceasta se referă la scurtătura pe care o face mintea atunci când evaluează un anumit subiect sau eveniment. Mai exact, dacă în minte poți accesa mai ușor anumite informații, acele informații te influențează în judecățile pe care le faci. Această scurtătură mentală te face să estimezi greșit probabilitatea ca lucrurile la care ești expus prin mass-media să ți se întâmple.
Studiile arată că persoanele care sunt expuse la știri legate de violență estimează prevalența actelor violente ca fiind mai mare decât este în realitate. Așadar, e bine să ai în vedere acest mod în care funcționează mintea, atunci când calculezi riscul de a te îmbolnăvi de gripă.
Schemele cognitive: hărțile mentale prin care interpretăm realitatea
Un al treilea lucru important pe care e nevoie să îl înțelegi este acela că mintea ta lucrează cu reprezentări ale realității. Psihologii numesc aceste reprezentări scheme cognitive. Pe scurt, schemele cognitive funcționează ca niște hărți, care încearcă să ofere o cât mai fidelă reproducere a realității, adică a teritoriului. Experiențele prin care treci influențează aceste hărți, de aceea ele diferă foarte mult de la o persoană la alta. De exemplu, schema pe care o are cineva în legătură cu o anumită țară, să spunem Anglia, este foarte diferită de schema unui englez despre exact aceeași țară.
La fel, mulți dintre noi ne formăm încă de mici scheme legate de siguranță/pericol. Unii văd lumea ca pe un loc foarte sigur, alții ca pe un loc foarte periculos, alții undeva între aceste două extreme. Astfel, vizionarea unor știri în care sunt relatate lucruri dureroase prin care trec unii oameni poate întări și mai mult schemele pe care le ai deja.
O persoană ar putea să extragă din aceste informații ideea că, deși astfel de lucruri se întâmplă, ele sunt mai degrabă excepții — iar știrile prezintă astfel de povești tocmai pentru că sunt rar întâlnite și „senzaționale”, sau pentru a-și crește audiența. În schimb, o altă persoană va vedea aceste întâmplări ca pe o regulă, va crede și mai mult că viața e plină de evenimente negative și că pericolele o urmăresc la tot pasul. Conținutul preponderent negativ al știrilor poate, din păcate, să întrețină idei pe care le ai deja, iar soluția la aceasta este să privești critic aceste idei, să te gândești la dovezi palpabile care le confirmă sau le infirmă, sau să te expui și la știri și informații cu conținut pozitiv.
Concluzie
Chiar dacă știrile pot uneori să creeze o stare neplăcută, iar poate singura soluție care îți vine în minte este să te izolezi total de ele, poți alege să lucrezi cu ce se întâmplă în mintea ta atunci când le vizionezi, astfel încât să te bucuri de beneficiile accesului la informații fără să fii copleșit.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar