Gândurile obsesive sunt gânduri intruzive, repetitive, care apar involuntar și provoacă disconfort sau anxietate — ele nu reflectă cine ești și nu înseamnă că vei acționa conform lor. Deși tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este adesea asociată doar cu ordinea, curățenia sau frica de contaminare, temele gândurilor obsesive pot varia enorm, de la frica de a face rău cuiva până la întrebări existențiale copleșitoare. Află mai jos cinci principii esențiale care te pot ajuta să înțelegi și să gestionezi mai bine aceste gânduri.
Ce sunt gândurile obsesive și de ce sunt greșit înțelese
Când se vorbește despre sănătate mentală și problemele cu care se confruntă lumea, marea majoritate se gândește la depresie și, mai nou, la anxietate sau atacuri de panică. Dar destul de puțină lume este familiarizată cu conceptul de gânduri obsesive. Media nu ajută nici ea prea mult și portretizează tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) ca fiind o preferință puternică pentru curățenie sau pentru ca lucrurile să fie într-o anumită ordine, ori se referă doar la un subtip de TOC — TOC-ul de contaminare — arătând persoane cu o teamă puternică de a nu se contamina cu germeni, care recurg la compulsii precum spălatul pe mâini pentru a se liniști.
Însă TOC-ul vine în diverse forme, iar tematica gândurilor obsesive poate varia de la ideea că ai putea pierde controlul și ai putea face rău celorlalți, până la întrebări filozofice legate de sensul existenței pe care nu le poți scoate din minte. De aceea, o educație corectă în legătură cu aceste gânduri este foarte importantă. Chiar dacă pentru a le înțelege și gestiona este cel mai recomandat să faci psihoterapie, câteva indicații pot să te ajute dacă treci prin așa ceva sau ai persoane apropiate care trec prin așa ceva.
1. Nu confunda un gând cu un comportament
Fuziunea gând-acțiune este unul dintre principalii factori care mențin gândurile obsesive. De exemplu, poți crede că, pentru că ți-a venit în minte gândul că o să spui un lucru imoral în timpul unei ședințe, sigur așa o să faci. Credința că a avea un gând este echivalent cu a face un comportament poate duce la multă anxietate sau vinovăție, atâta timp cât nu este dezbătută.
Pentru a o dezbate, poți face un mic exercițiu de imaginație: presupune că îți vine în minte gândul „O să donez Asociației X un milion de dolari”. Faptul că ai gândit asta înseamnă că într-adevăr o vei face? Nu — ai avut un gând, dar el nu s-a materializat în acțiune doar pentru că ți-a trecut prin minte. Până nu faci efectiv acest lucru — aduni un milion de dolari, iei decizia să îi donezi și apoi faci toate demersurile pentru ca aceasta să se întâmple — „O să donez Asociației X un milion de dolari” este pur și simplu un act mental, fără nicio legătură cu vreun comportament sau vreo acțiune concretă.
2. Nu te evalua negativ
Foarte multe persoane care au gânduri obsesive se pot evalua ca fiind oameni răi, păcătoși, slabi, periculoși sau alte astfel de însușiri negative. Dar aceste etichete nu reflectă nimic din ceea ce faci tu. De fapt, gândurile obsesive se leagă de foarte multe ori de valorile pe care le ai, de ceea ce prețuiești în viață. De exemplu, cu cât e mai importantă familia pentru tine, cu atât sunt șanse mai mari să ai gânduri legate de a face rău cuiva din familie. De aceea este foarte important să nu lași mintea să te convingă că, doar pentru că din frica să nu se întâmple ceva contrar a ceea ce îți dorești ai unele gânduri mai ciudate, ești o persoană rea.
3. Nu te aștepta să poți controla tot ce e în mintea ta
Așteptarea de a putea controla tot ce gândești este una nerealistă și de multe ori dăunătoare. La fel cum nu controlezi cum îți bate inima — un proces care se întâmplă natural, involuntar — la fel nu controlezi tot ce face creierul tău. Desigur, asupra gândirii ai un mai mare control: poți face, de exemplu, calcule mentale, poți analiza cele mai bune opțiuni când iei o decizie, poți aduce intenționat în sfera conștientă o informație pe care ai asimilat-o la un moment dat. Dar asta nu înseamnă că nu sunt foarte, foarte multe lucruri care îți vin în minte automat, fără decizia ta de a te gândi la ele. Astfel, încercarea de a controla un gând obsesiv nu este recomandată, pentru că efectul încercării va fi de fiecare dată altul decât îți dorești. Paradoxal, îți vor veni și mai mult în minte lucrurile pe care vrei să le controlezi.
4. Nu căuta certitudine de 100%
Un alt lucru care poate menține și intensifica anxietatea dată de gândurile obsesive este intoleranța la incertitudine, adică dorința de a avea o siguranță de 100%. Probabilitatea ca ceva să se întâmple nu va fi niciodată de 0% sau 100%, ci undeva între. Acceptarea faptului că nu vei putea ști niciodată cu o certitudine de 100% dacă se va întâmpla sau nu ceea ce îți imaginezi este esențială. De aceea, ce poate ajuta foarte mult în reducerea frecvenței gândurilor obsesive este renunțarea la reasigurarea prin diverse moduri (căutând pe internet, întrebându-i pe cei apropiați, cerând psihologului o garanție etc.) că nu se va întâmpla ceea ce gândești.
5. Nu lăsa TOC-ul să îți invadeze viața
Tulburarea obsesiv-compulsivă îți poate stoarce aproape toată energia pe care o ai, dacă o lași să facă asta. Dacă îți organizezi viața în jurul gândurilor obsesive, eviți activități pe care înainte le făceai, petreci foarte mult timp ruminând la ceea ce se întâmplă și te axezi doar pe a nu mai avea gândurile pe care le ai, ai doar de pierdut. Apariția inițială a acestor gânduri a creat suficientă suferință — suferință pe care o dublezi sau o intensifici mult mai mult în cazul în care te reduci pe tine ca persoană la aceste gânduri și nu vezi aspectele bune, valoroase din viața ta, lucrurile pe care poți în continuare să le faci.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar