De-a lungul dezvoltarii, primim intr-o forma sau alta o multime de mesaje in legatura cu emotiile noastre. Fara sa ne dam seama, ajungem la varsta adulta cu un bagaj de credinte legate de emotii, unele sanatoase si corecte, altele in schimb nesanatoase si bazate mai degraba pe mituri. Cati dintre noi nu sunt familiarizati cu idei precum “tu esti fata / baiat mare, doar copiii mici plang”, “nu ai de ce sa fii suparat, exagerezi“, “trebuie sa privesti partea plina a paharului” sau “fii puternic”?
Probabil multi am crescut cu aceste mesaje, ele ne influenteaza intr-un mod evident sau mai subtil, si in ciuda faptului ca de foarte multe ori suntem bine intentionati, le transmitem mai departe generatiilor viitoare. Mai mult, uneori auzim lucruri atat de diferite in legatura cu emotiile, incat in mintea noastra se poate naste o adevarata confuzie. Partea buna este ca aruncand o privire atenta la ce spun studiile din psihologie si neurostiinte, putem intelege felul in care functioneaza emotiile, putem descifra misterul lor, si astfel miturile propagate sa afecteze tot mai putin felul in care le percepem.
1. Amigdala si cortexul prefrontal
Pentru a intelege felul in care functioneaza emotiile e esential sa intelegem rolul celor doua structuri din creier, amigdala si cortexul prefrontal. Amigdala este o colectie de nuclei, localizata in lobii temporali, care impreuna cu alte structuri ce formeaza sistemul limbic, are un rol important in procesarea emotiilor. Unul din rolurile amigdalei este sa detecteze pericolul din mediu, actionand ca un radar care scaneaza ce se intampla in jur. In caz de pericol, amigdala ne mobilizeaza, activand raspunsul de supravietuire lupta-sau-fugi. Chiar daca de cele mai multe ori acest “radar” functioneaza corect, amigdala uneori poate sa devina mai reactiva si sa se activeze si in situatii care nu sunt periculoase. Daca am fost supusi unui stres prelungit in copilarie dar si in perioada adulta, amigdala poate deveni hiper-sensibila si sa fie mai activa si chiar mai mare ca volum decat in cazul in care nu am trait astfel de stres.
O alta structura care are rol esential in functionarea emotiilor este cortexul prefrontal, localizat in lobul frontal, mai exact spus in spatele fruntii. Acesta mai este numit si creierul “logic, rational”, deoarece este implicat in procese precum auto-controlul, planificarea, luarea de decizii si rezolvarea de probleme. Cand amigdala devine activa, rolul cortexului este sa semnaleze daca intr-adevar exista un pericol sau a fost o alarma falsa. Astfel, in cazul unei alarme false, organismul revine la un nivel normal de activare, neavand nevoie de mobilizarea data de semnalele amigdalei. Uneori insa, si cortexul prefrontal poate suferi dereglari, fiind subactivat. De asemenea, conectivitatea dintre amigdala si cortexul prefrontal poate fi mai redusa, deci comunicarea dintre cele doua structuri sa fie mai putin eficienta.
Asadar, “dansul” intre cele doua regiuni ale creierului determina cat de intense sunt emotiile pe care le simtim si care este durata lor. E important de retinut ca amigdala nu se activeaza decat daca ceva din mediu devine relevant pentru noi si scopurile noastre, iar odata activata cortexul prefrontal decide daca acel lucru care a activat-o este relevat, congruent sau incongruent cu scopurile noastre. Ca exemplu, cand scopul nostru este sa supravietuim, amigdala poate detecta un pericol la adresa supravietuirii noastre (batai de inima mai puternice) iar cortexul prefrontal sa “decida” daca este intr-adevar periculos (“am o problema de sanatate”) sau nu (“e doar de la o emotie”) acest stimul.
2. Gradul de control pe care il avem asupra emotiilor
Avand in vedere aceste informatii despre felul in care functioneaza creierul, se pot trage cateva concluzii legate de gradul de control pe care il avem asupra emotiilor. Acest lucru este necesar, pentru ca mesajele pe care le primim din societate ne pot face sa internalizam credinte precum “Trebuie sa ma controlez perfect” sau “Nu am niciun control asupra emotiilor mele”. Adevarul este undeva intre aceste doua extreme. In primul rand, suntem diferiti in ceea ce priveste cat de tare ne “activam” in fata unor evenimente de viata, deci nu exista un mod corect despre cum ar trebui sa reactionam. In al doilea rand, cand raspunsul de lupta-sau-fugi este la intensitate maxima, dorinta de a ne controla nu face decat sa contribuie si mai mult la anxietate pentru ca organismul nu se calmeaza imediat ci are nevoie de timp pentru a reveni la un nivel optim de activare. In al treilea rand, emotiile nu sunt complet incontrolabile. Chiar daca poate in momentul prezent, felul in care suntem construiti ne face sa reactionam cu emotii mai intense, creierul invata mult din experienta. Si daca exersam o serie de abilitati de reglare a emotiilor apar schimbari la nivelul creierului, schimbari care ne vor ajuta sa reactionam cu emotii mai putin intense pe viitor. Putem influenta, deci, indirect emotiile prin o serie de abilitati cum ar fi lucrand cu gandurile noastre, reinterpretand situatia care le declanseaza sau indeplinindu-ne nevoile pe care creierul nostru le semnaleaza.
3. Meta-emotii
Daca ar fi sa aleg o zicala care se potriveste foarte bine cu modul in care functioneaza emotiile, as putea spune ca “O emotie nu vine niciodata singura”. De cele mai multe ori avem emotii despre emotii despre… emotii. Pentru a intelege si regla emotiile, putem incepe de la aceste “meta-emotii”. In cazul in care simt vinovatie pentru ca m-am infuriat sau rusine pentru ca simt anxietate, inseamna ca la mijloc am niste ganduri legate de aceste emotii initiale, pe care, cum ziceam la inceput, cel mai probabil le-am invatat din mediul in care am crescut. Uitandu-ne la tot ce a descoperit stiinta, putem sa constientizam ca a ne invinovati sau rusina pentru ceea ce simtim ar insemna sa ne invinovatim pentru faptul ca suntem oameni si suntem construiti intr-un mod extrem de inteligent. Capacitatea sa primim semnale de la creier despre ce se intampla in mediu si astfel sa reactionam pe baza acestor semnale este o capacitate esentiala. Desigur, si vinovatia si rusinea sunt emotii umane si ele in sine nu sunt gresite. Emotiile nu pot fi corecte sau gresite, rele sau bune, ele pur si simplu sunt. Dar credintele legate de emotii, etichetele pe care le punem pe aceste emotii pot sa fie gresite si sa ne ingreuneze mai mult situatia.
4. Cum putem face fata emotiilor pe care le simtim
Chiar daca nu exista o reteta legata de ce anume sa facem cand simtim emotii puternice, cateva lucruri ar putea fi de folos. Cum spuneam si mai sus, e important sa nu ne criticam, invinovatim sau speriem de ceea ce simtim. Suntem fiinte foarte complexe si a simti ceea ce simtim face parte din aceasta complexitate. Deci primul pas este sa ne oprim din a ne judeca pentru faptul ca simtim si sa normalizam aceste sentimente si emotii. Ele sunt normale si au sens. Apoi, e bine sa facem loc acestor emotii mai puternice in viata noastra, sa nu le evitam, suprimam sau sa ne distragem de la ele. Privindu-le cu curiozitate, putem sa ne intrebam: Ce incearca aceasta emotie sa imi transmita? Cand m-am mai simtit asa? Cum vad eu lucrurile cand simt asta? Ce cred despre mine? Ce cred despre ce se intampla? Este ceea ce cred bazat pe dovezi? As putea sa privesc situatia si din alt unghi? De ce anume am nevoie? Ce as putea sa imi spun sau sa fac pentru a-mi indeplini aceasta nevoie? Ce m-a ajutat in trecut sa fac fata? Raspunzand la aceste intrebari putem accesa partea rationala a mintii noastre si sa facem fata intr-un mod sanatos emotiilor pe care le simtim.
Iti urez succes in a te intelege pe tine si a intelege emotiile tale, iar daca ai nevoie de indrumare te asteptam cu drag la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, dar daca nu poti ajunge, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poti accesa pagina de Contact a site-ului si poti realiza o programare.
NOU! Acceseaza gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doresti si interactiune cu un psiholog te poti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Alexandra Pacurar