De când suntem în perioada aceasta de lockdown, cred că toți simțim că timpul se scurge foarte diferit. Munca și relaxarea se îmbina într-un mod în care nu ne-am fi așteptat și în care mulți se simt ca și cum nu reușesc să facă toate lucrurile pe care și le propun.
Dacă la început ne temeam că o sa avem foarte mult timp pe mână cu care vom epuiza serialele restante sau vom petrece mult mai mult timp de calitate cu familia, am avut surpriza să aflăm că a ne adapta la această nouă realitate și stare de fapt este mult mai greu decât ne așteptam.
Începutul acestei perioade a venit cu multe îndemnuri către optimizare, îmbunătățire personală și profesională, către serenitate și calm.
Însă realitatea din teren ne-a arătat o continuă provocare de a controla teama normală în această perioadă, de a ne adapta la munca de acasă cu copiii sau pur și simplu într-un alt mediu, de a ne face timp pentru relaxare. Deși lucrurile păreau simple la început, după o lună aud multe persoane în jurul meu că se simt epuizate, obosite, dar și fără sentimentul că au reușit să facă ceva cap coadă.
Presiunea de a ne găsi confortul în disconfort începe să se arate din ce în ce mai mult și cred că e momentul să schimbăm strategia.
E ok să simți disconfort. Brene Brown spune în una dintre cărțile ei ca o abilitate extrem de importantă în a trăi o viață împlinită este să „îmbrățișezi disconfortul”. Noi ca oameni suntem programați să căutăm starea de bine, de lucruri finalizate, clare și așezate, confortul și siguranța, iar în condiții „normale” de stil de viată acest lucru este mult mai mult în puterea noastră.
Dar în aceste momente, să îmbrățișezi disconfortul înseamnă să îți dai voie să nu faci lucruri, să nu optimizezi nimic, să nu produci nimic, doar să fii și să trăieștiși să te adaptezi.
Viața fără emoții negative nu există, iar a încerca să le elimini pe toate prin evitare, încercări de optimizare și apelarea la optimism excesiv, nu e nici realist și nici sănătos.
Faptul că noi încercăm conștient să controlăm necontrolabilul ne epuizează și paradoxal ne face să simțim și mai mult sentimentul de disconfort și de neîmplinire, sentimentul că nu facem suficient în aceste zile și uneori că nu suntem suficient.
În psihoterapie, una dintre abilitățile cu care lucrăm este tocmai disponibilitatea de a simți emoții negative. Disponibilitatea înseamnă să fiu deschis la experiența mea emoțională în timp ce încerc activ să mă concentrez pe o arie a vieții mele pe care o pot controla.
Controlarea rigidă a emoțiilor și stărilor negative, neplăcute ne costă mult.
În primul rând, în faptul că toată această încercare de a ne feri de stări negative ne face să simțim ceea ce numesc „suferința murdară”. Adică acea suferință care mă face sa mă simt insuficient, mic, nevaloros.
În contrast, starea negativă pe care o simțim trăind disconfortul o numim „suferință curată”: suferință care rezultă natural din trăitul vieții.
Dacă ar fi să sumarizez 4 lucruri pe care le-aș face în acest moment pentru a avea o minte clară, acestea sunt:
1. Să fiu atentă la emoțiile și stările mele și să le scriu într-un jurnal. Nu pot sa accentuez cât de mult contează această acțiune simplă în a nu te mai simți „alergat” de gândurile tale. A le scrie înseamnă să le conștientizez, să le încetinesc și să pot lua spațiul necesar de ele cât să le văd critic, să le fac loc în viața mea.
2. Să îmi dau voie să simt ce simt: dacă ar fi să am un îndemn pentru asta ar fi să îți spui: „e ok că mă simt așa, e o perioadă nouă și nimeni nu știe să facă asta în modul optim. Starea asta nu va dura la nesfârșit și nici nu mă va dărâma.”
3. Să îmi aduc aminte care sunt valorile din viața mea, care sunt lucrurile cu adevărat importante pentru mine, despre ce este de fapt viața mea. Mă îndoiesc ca în lista voastră se vor regăsi itemi despre cât de puține emoții negative să simțiți, și dacă așa e, atunci poate ar fi bine să analizați un pic aceasta cerință.
4. Să mă bucur de plictiseală și de starea de ineficiență. Plictiseala și ineficiența sunt de fapt locul din care se nasc învățarea și inovația.
Perioada aceasta grea este mai mult despre supraviețuire decât despre reinventare. E suficient de greu să facem față la schimbările din exteriorul nostru fără a mai pune presiune pe noi să facem schimbări și în interiorul nostru. Schimbarea se întâmplă în astfel de momente de la sine, mintea reacționează către stabilitate pentru că asta îi e la îndemână să facă.
Timp de schimbare, optimizare și îmbunătățire e suficient, iar din repezeală rareori ies lucruri bune. Mai avem lucruri la care să ne adaptăm și în următoarele 6 luni, așa că păstrați-vă puterile!
Succes!
Dacă aveți nevoie de ajutor pentru a face față stresului legat de toată situația cu acest Covid-19, intrați pe www.gandestesanatos.ro, creați un cont, vedeți primele 3 ședințe-lecții gratuite și în cel mai scurt timp cineva din echipă va lua legătura cu voi.
NOU! Accesați gratuit primele 3 ședinte-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația Gândește Sănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Irina Paraschiv
(Photo credit: Annie Spratt pe Unsplash.com)