În orice intervenție psihologică este importantă abordarea recăderilor. Pe scurt, o recădere înseamnă reapariția unor simptome, după o perioadă în care acestea s-au atenuat sau au dispărut. Recăderile fac parte din procesul terapeutic. Chiar dacă acest lucru îl discutăm de multe ori la începutul și pe parcursul terapiei, când revin o serie de simptome neplăcute poate fi demoralizant și frustrant pentru persoana care le experimentează. Mulți dintre noi suntem obișnuiți să vedem un proces fie că e el personal, profesional sau de altă natură ca pe un joc video cu nivele: pornim de la nivelul 1, reușim să îl trecem, mergem mai departe, iar într-un final ajungem la recompensă – terminarea jocului. Nu există varianta să ne întoarcem la un nivel deja completat.
Însă procesul terapeutic (precum și altele) arată mai degrabă ca un labirint, unde lucrurile nu sunt atât de structurate, nu parcurgem un drum doar înainte înspre finish, ci ne putem întoarce într-un loc unde am fost deja sau chiar la punctul de pornire al labirintului. Ca să continui cu metafora aceasta, chiar dacă ajungem de unde am plecat, avem un avantaj: practic nu pornim de la 0, pentru că deja avem experiența “jocului”, ceea ce poate fi extrem de folositor. La fel sunt și recăderile, iar mai jos voi propune câteva modalități de a face față acestora.
1. Crearea unor așteptări realiste
Un prim aspect care trebuie menționat este importanța creării unor așteptări realiste cu privire la recăderi. Psihologul David Burns spune de multe ori că întrebarea pe care e bine să ne-o punem nu este dacă vom avea recăderi ci mai degrabă când vom avea recăderi. A ști la ce să ne așteptăm e esențial în gestionarea recăderilor pentru că asta facilitează acceptarea lor. Doar faptul că știm că vor apărea, că sunt normale și că fiecare persoană le trăiește mai intens sau mai puțin intens poate să facă recăderea mai puțin copleșitoare.
2. Regândirea recăderilor
De multe ori tindem să vedem lucrurile în alb sau negru. Acest lucru poate să ne influențeze felul în care privim recăderile: putem să gândim că nu o să depășim niciodată problema cu care ne confruntăm, că nu are niciun rost să continuăm să lucrăm la noi dacă tot avem stări neplăcute, că terapia nu ajută sau alte astfel de gânduri negative. În realitate, lucrurile nu sunt albe sau negre. Faptul că fumăm o țigară după o luna de abstinență nu anulează luna în care am reușit să nu fumăm. Faptul că anumite frici revin chiar dacă le-am confruntat și am crezut că le-am depășit nu înseamnă că eforturile noastre au fost degeaba. Faptul că poate după o perioadă în care ne-am controlat furia și am comunicat asertiv, mai “răbufnim” nu înseamnă că mereu vom fi măcinați de furie sau că vom răspunde cu agresivitate. Înseamnă doar că nu ne putem schimba peste noapte, că obiceiurile vechi de gândire și comportament revin din când în când – ceea e explicabil, având în vedere felul în care suntem construiți.
3. Transformarea recăderilor în oportunități
Un alt pas important este să folosim recăderile în avantajul nostru. Chiar dacă poate e ultimul lucru pe care ne vine să-l facem când simțim frustrarea sau neputința stârnite de o recădere, este bine să ne întrebăm: Ce îmi transmite această recădere, unde mai e nevoie să insist? Ce abilități învățate în terapie pot să folosesc? Cum pot să îmi cresc toleranța la frustrare? Oare ce resurse de care uneori nu sunt conștient/ă am? Cum aș putea transforma situația aceasta într-o oportunitate? Răspunzând la ele, putem ca să ajungem nu doar să depășim recăderea, ci să devenim și mai “iscusiți” în rezolvarea problemelor.
4. Menținerea unei imagini de ansamblu
O altă sugestie în gestionarea recăderii este să încercăm pe cât posibil să menținem o imagine de ansamblu. Când intensitatea emoțiilor de anxietate, depresie sau furie este mare, unele procese cognitive precum atenția sau memoria sunt și ele influențate. De aceea, nu putem să ne aducem aminte prea bine momentele în care totuși ne-am simțit bine și e mult mai greu să ne focalizăm pe aspecte pozitive. Însă dacă ne formăm un obicei de a observa lucrurile bune, de a monitoriza progresul, de a vedea dincolo de starea din prezent, putem depăși mai ușor recăderile. Un exercițiu pe care îl propun clienților mei și mulți dintre ei îl găsesc util este ca atunci când se simt liniștiți, încrezători în ei înșiși, când văd lucrurile realist si clar să scrie o scrisoare către ei în viitor, când se vor mai simți anxioși sau vor fi prinși în șirul gândurilor negative. Asta îi ajută să își amintească că lucrurile pot sta și vor sta mai bine decât stau pe moment.
Toate aceste sugestii pot fi puse în aplicare pentru a gestiona mai bine recăderile. Te încurajez să o faci, iar dacă ai nevoie de îndrumare te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj, dar dacă nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poti realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar