Trauma poate fi descrisă ca un coșmar trăit cu ochii deschiși, care te paralizează și te face să te simți ca un prizonier al unei realități alternative înspăimântătoare din care nu te poți sustrage. În ciuda faptului că trauma se resimte în primă instanță ca un coșmar trăit în stare de veghe, în unele cazuri, ea poate fi un catalizator al unor schimbări pozitive drastice.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de creștere post-traumatică, și se referă la o transformare psihologică pozitivă care apare în urma confruntării cu situații traumatice sau adverse. Această creștere ne permite să dăm un sens suferinței noastre, să vedem dincolo de ea și să o folosim într-un mod constructiv pentru a ne îmbunătăți viața. Astfel, suferința dobândește o valoare transformațională, iar viața însăși primește un alt sens.
De regulă, creșterea post-traumatică se reflectă în următoarele moduri:
- Alterări ale filozofiei de viață și a credințelor centrale despre propria persoană, ceilalți și despre viață în general
- O nouă apreciere a vieții și schimbarea priorităților
- Îmbunătățirea relațiilor și a conexiunii cu ceilalți
- Reziliență în fața dificultăților vieții și încredere în forțele proprii
- Deschiderea față de noi oportunități – personale și profesionale
- Conexiune spirituală
Astfel de schimbări sunt posibile deoarece un eveniment traumatic provoacă și schimbă credințele centrale și valorile oamenilor, ajungându-se astfel la noi înțelegeri asupra vieții, a propriei persoane și a celor din jur. Creșterea post-traumatică este cea care face posibilă schimbarea de perspectivă de la mentalitatea de victimă la mentalitatea de supraviețuitor, unde oamenii dezvoltă un puternic simț al creșterii personale.
Exemple de creștere post-traumatică putem găsi pretutindeni. Un caz elocvent este părintele care își pierde copilul în urma unei boli grave, iar ulterior înființează o fundație sau un institut dedicat cercetării și tratării bolii respective. În felul acesta, părintele își folosește suferința într-un scop nobil, găsește un nou sens în viață și simte ca face parte din ceva mai mare decât el.
Și totuși, nu putem să nu ne întrebăm de ce unele persoane prosperă în urma traumei, în timp ce altele sunt doborâte de ea. Din ce s-a observat, există două trăsături de personalitate care predispun o persoană la astfel de transformări pozitive – deschiderea înspre experiențe și extraversiunea. Persoanele deschise înspre experiențe sunt mai dispuse să își reconsidere sistemul de credințe centrale și să asimileze experiența adversă, iar extraversiunea le permite să adopte un răspuns de coping activ în fața traumei și să caute suport social și conexiune.
Printre alți factori care fac posibilă creșterea post-traumatică sunt abilitățile de reglare emoțională, autoeficacitatea, un sistem de suport social solid, optimismul, orientarea înspre viitor și atitudinea de acceptare. Este la fel de important să reflectăm asupra a ceea ce s-a întâmplat, să procesăm și să exprimăm emoțiile negative aferente, dar și să ne oferim timp pentru vindecare. Creșterea post-traumatică nu este ceva ce se dezvoltă peste noapte, și în niciun caz nu elimină suferința din ecuație. Durerea este în continuare prezentă, însă nu mai suntem paralizați de ea și nu ne ține blocați în trecut. Chiar dacă este dificil, suferința se poate transforma în reziliență, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Raluca Liștea
0736.177.407