Într-o societate în care performanța, productivitatea și multitaskingul sunt adesea glorificate, nevoia de pauză, reflecție și îngrijire personală pare adesea un „lux” sau chiar o slăbiciune. Totuși, din perspectivă psihologică, rutina de self-care și momentele dedicate relaxării nu sunt doar benefice, ci esențiale pentru sănătatea mintală și echilibrul emoțional.
Ce înseamnă, de fapt, self-care?
Self-care-ul (autoîngrijirea) nu înseamnă doar măști de față sau ceaiuri aromate, deși și acestea pot avea rolul lor. În profunzime, self-care-ul este o practică conștientă de a avea grijă de propriile nevoi emoționale, fizice și psihice. Include:
- somn adecvat și hrană nutritivă;
- limite sănătoase în relații și la locul de muncă;
- gestionarea stresului;
- activități care aduc bucurie, liniște și sens.
Este o formă de respect față de sine și o condiție necesară pentru a putea funcționa bine în relațiile personale, în carieră și în fața provocărilor vieții.
Relaxarea: nu un moft, ci o nevoie biologică
Relaxarea nu este sinonimă cu lenea. Din punct de vedere neurologic, sistemul nervos are nevoie de perioade de liniște pentru a se autoregla. Cortizolul (hormonul stresului) rămâne la niveluri ridicate în lipsa pauzelor regulate, ceea ce poate duce, în timp, la:
- epuizare psihică (burnout),
- tulburări de somn,
- anxietate sau iritabilitate,
- scăderea concentrării și a empatiei.
Relaxarea poate lua multe forme: respirație conștientă, plimbări în natură, meditație, citit, muzică, sport sau chiar stat pur și simplu în tăcere. Important este ca aceste momente să fie conștient asumate, nu furate pe fugă între două sarcini.
Rutina – cheia sustenabilității
Rutinile de self-care au un efect cumulativ. O zi de odihnă la fiecare câteva luni nu poate compensa lipsa grijii zilnice față de sine. Psihicul nostru răspunde pozitiv la predictibilitate, iar obiceiurile sănătoase, integrate în mod constant, contribuie la:
- reducerea simptomelor de stres cronic;
- reglarea emoțională;
- creșterea stimei de sine;
- prevenirea recăderilor în anxietate sau depresie.
Un jurnal zilnic, o pauză de 10 minute dimineața pentru respirație sau o oră de „timp pentru mine” în fiecare weekend pot părea simple, dar în timp construiesc un teren fertil pentru reziliență psihologică.
De ce evităm uneori să ne îngrijim?
Mulți oameni se confruntă cu convingeri limitative: „n-am timp pentru asta”, „nu merit”, „sunt lucruri mai importante”. Aceste mesaje vin adesea din modele de funcționare învățate – fie din familie, fie din cultura generală a sacrificiului și a suprasolicitării. Din fericire, aceste convingeri pot fi examinate și reformulate în terapie sau prin introspecție conștientă.
Grija de sine nu este egoism, ci responsabilitate personală. A ne oferi spațiu pentru relaxare și a crea rutine care ne susțin sănătatea psihică este o formă de maturitate emoțională. Cu cât învățăm mai devreme să ne respectăm ritmurile interioare și să ne ascultăm nevoile, cu atât vom putea trăi o viață mai echilibrată, mai autentică și mai împlinită.
Sper ca aceste informaţii să te ajute și să te susțină în a-ți crea o viață mai bună. Iar dacă ai nevoie de ajutor din partea unui psiholog, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Ileana Matei
0726.112.161