Gândurile care duc la furie sunt, de cele mai multe ori, gânduri iraționale de tipul „trebuie neapărat” și „nu suport”. Le poți gestiona învățând să le pui la îndoială și să le transformi în cerințe flexibile („îmi doresc și fac tot ce ține de mine”) și în toleranță crescută la frustrare. Acest articol îți arată exact ce întrebări să îți pui atunci când simți că furia pune stăpânire pe tine, indiferent dacă gândul se referă la tine, la ceilalți sau la viață în general.
Ce sunt emoțiile disfuncționale și de ce apar
Uneori simți emoții care pot fi chinuitoare sau chiar copleșitoare. Atunci când emoțiile tale sunt intense, apar des, durează o perioadă mai lungă de timp și îți afectează modul în care funcționezi sau te adaptezi într-un anumit context, ai de-a face cu emoții disfuncționale. În această categorie pot fi incluse anxietatea, panica, furia, deprimarea, vinovăția, rușinea. Ele sunt declanșate de gândurile tale iraționale.
Am scris mai multe despre gândurile care duc la anxietate și cum le poți gestiona mai bine. Îți poate fi util să vezi cum poți face acest lucru și când vine vorba despre furie.
Ce declanșează furia
Furia poate apărea atunci când consideri că ai fost tratat într-un mod incorect sau lipsit de respect, atunci când crezi că cei din jur nu ți-au respectat standardele, așteptările sau regulile, atunci când tu nu te ridici la nivelul așteptărilor setate pentru propria persoană sau atunci când ți se pare că viața este incorectă, nedreaptă, că ți se întâmplă lucruri pe care nu ți le dorești și îți este greu să te adaptezi acestor situații.
Această emoție apare cel mai des din combinația a două tipuri de gânduri iraționale: așteptări nerealiste („trebuie neapărat”) și toleranță scăzută la frustrare („nu suport”). De exemplu: „Nu trebuia să mi se întâmple asta și nu e corect ca eu să mă confrunt cu acest lucru acum”, „Nu suport ca celălalt să se comporte așa cu mine, e o lipsă de respect și nu așa trebuia să reacționeze”, „Nu trebuia să fac această greșeală, nu suport că m-am comportat așa”.
Cum poți pune la îndoială aceste gânduri
1. „Trebuie neapărat” despre viață în general → Cerință flexibilă
Așteptarea nerealistă „trebuie neapărat” poate fi transformată într-o cerință flexibilă: „Îmi doresc și fac tot ce ține de mine”. Te poți întreba:
- De ce trebuie neapărat? Cine spune acest lucru?
- Ești tu Dumnezeu, sau vreo ființă superioară, care stabilește cum trebuie să se întâmple lucrurile?
- Dacă chiar ar fi trebuit neapărat, de ce nu a fost așa cum te-ai așteptat tu să fie?
- Ți-ai spus de multe ori în trecut că ceva trebuie cu necesitate — a fost adevărat de fiecare dată?
- Doar pentru că îți dorești ceva în acest moment, asta înseamnă că dorința ta trebuie neapărat să devină realitate acum?
- Nimic nu trebuie pe lumea asta — poți găsi un exemplu care să contrazică această idee?
- Cu ce te ajută că ți-ai impus această regulă/ai această așteptare nerealistă și rigidă?
2. „Trebuie neapărat” despre propria persoană → Cerință flexibilă
- Cu ce te ajută că îți setezi așteptări atât de ridicate cu privire la tine?
- De ce trebuie neapărat ca în această situație să îndeplinești aceste așteptări?
- Oare este realist ca, având în vedere etapa prin care treci, contextul în care ești și factorii care te influențează, să te aștepți de la tine la acest lucru pe care crezi că trebuie să se întâmple?
3. „Trebuie neapărat” despre ceilalți → Cerință flexibilă
- De ce trebuie neapărat ca celălalt să se comporte așa cum îți dorești tu?
- Poți tu să controlezi comportamentul celeilalte persoane? Oare el nu ține tot de gândurile și emoțiile ei?
- Dacă ar fi trebuit neapărat tot timpul ca ceilalți să se comporte cum vrei tu, nu ar fi făcut deja asta?
- Te comporți tu tot timpul așa cum se așteaptă ceilalți de la tine?
4. „Nu suport” (rezistența la frustrare) → Toleranță crescută la frustrare
- Ce înseamnă că nu suporți?
- Dacă ar fi să mai stai câteva secunde sau minute în plus în această situație, oare chiar nu ai suporta? Ce ți s-ar întâmpla?
- Te poți gândi la ceva ce crezi că ți-ar fi mai greu de suportat decât lucrul la care te gândești acum?
- Ai mai folosit în trecut acest gând? Ai reușit să suporți acea situație chiar dacă ți-a fost imens de greu?
- Oare oamenii nu pot suporta absolut tot ce nu îi omoară?
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Roxana Petruș