Stările de anxietate apar dintr-o combinație de tipare cognitive și comportamentale specifice, nu doar din factori biologici. Persoanele anxioase tind să supraestimeze riscul unui pericol, să își subestimeze capacitatea de a face față, să tolereze greu incertitudinea, să anticipeze cele mai negative scenarii și să folosească evitarea ca principală strategie de coping — un mecanism care, pe termen lung, întreține și intensifică anxietatea. Vestea bună este că toate aceste tipare pot fi modificate prin terapia cognitiv-comportamentală.
De ce apar stările de anxietate
Omul este o ființă care are nevoie de sens și semnificație și care a căutat mereu să își explice lucrurile din jurul său. Multă lume se întreabă de ce unii oameni sunt mai anxioși ca alții și își dorește să afle mai multe despre acest subiect. Din fericire, cei ce studiază psihologia au ajuns la câteva concluzii care merită discutate. Deși se știe că factorii biologici/genetici joacă un rol important în anxietate, aceștia sunt destul de puțin cunoscuți. În schimb, s-a demonstrat că unele persoane au anumite caracteristici în repertoriul cognitiv și comportamental care le fac vulnerabile la dezvoltarea tulburărilor de anxietate. Iată câteva dintre acestea.
Tiparele cognitive care întrețin anxietatea
Supraestimarea riscului
O caracteristică comună a modului în care persoanele anxioase percep lumea este supraestimarea șanselor ca ceva rău să se întâmple. În mintea persoanelor anxioase, probabilitatea ca ceea ce le provoacă teamă chiar să se întâmple este mare, mult mai mare decât în mintea persoanelor neanxioase. Așadar, calculând această probabilitate ca fiind mare, toate procesele cognitive (precum memoria, atenția, raționamentul, luarea de decizii) se vor „comporta” ca și cum lumea ar fi într-adevăr un loc foarte periculos, iar organismul trebuie protejat de acest pericol. Persoana anxioasă va fi tot timpul în alertă, încercând să supraviețuiască într-un mediu nesigur și ostil.
Subestimarea capacității de a face față pericolului
Un alt factor care joacă un rol important în anxietate este vulnerabilitatea percepută a individului anxios. Acesta își subestimează capacitatea de a face față unui posibil eveniment negativ, considerând că nu are resursele necesare de a acționa adecvat dacă evenimentul de care îi este frică chiar s-ar produce. Astfel, cu cât se consideră mai neputincios și neajutorat, cu atât anxietatea va fi mai puternică. În schimb, un individ care nu e anxios are încredere în capacitatea lui de a se confrunta cu evenimente negative și de a rezolva problemele care apar. Acesta este mai sigur pe abilitățile sale și consideră că, chiar dacă se va confrunta cu ceva neplăcut, va reuși să îi facă față.
Lipsa de toleranță la incertitudine
O persoană care nu e anxioasă presupune că mediul în care trăiește este unul sigur și abia când întâlnește un pericol își schimbă această presupunere. După ce pericolul trece, persoana revine la ideea inițială, cum că se află în siguranță. O persoană anxioasă, însă, vede lucrurile invers: presupune din start că mediul în care trăiește este unul periculos și abia când reușește să se asigure că totul e bine și că lucrurile sunt sub control, se liniștește pentru o scurtă perioadă de timp. Problema este că vor exista mereu îndoieli și va exista mereu o probabilitate, oricât de mică ar fi ea, ca lucrurile de care ne temem să se și întâmple. Persoanelor anxioase le este foarte greu să accepte faptul că nu vor putea avea certitudine 100%, iar mintea lor va căuta mereu să obțină acea certitudine. Pentru că ea nu va fi obținută, se va perpetua acest cerc vicios și starea de anxietate se va menține.
Prezicerea celor mai negative scenarii
Una din principalele cauze ale anxietății este catastrofarea, adică tendința de a vedea lucrurile ca insuportabile, groaznice, oribile. Persoanele anxioase fac mereu predicții în legătură cu direcția în care ar putea să meargă lucrurile. Și pe lângă asta, se și gândesc că, dacă se va adeveri scenariul pe care și-l imaginează, va fi un adevărat dezastru. Anxietatea și incapacitatea de relaxare sunt așadar explicabile în aceste condiții: cine ar putea să se relaxeze când un dezastru iminent este oricând gata să se producă?
Folosirea evitării ca strategie principală de a face față situațiilor stresante
Unul din mecanismele principale prin care se menține și intensifică anxietatea este modalitatea prin care persoanele anxioase îi fac față: evitarea. Oricât de logic ar părea pentru persoanele anxioase să fugă de ceea ce le este frică, pe termen lung, când pericolul nu e unul real, ci unul imaginar, această strategie nu ajută. Dimpotrivă, este una din cauzele principale ale anxietății. Creierul învață din experiență și, din păcate, uneori învață că un anume stimul este periculos: în cazul atacului de panică, că senzațiile corporale sunt periculoase; în cazul anxietății sociale, că aprecierea negativă a celorlalți e dăunătoare; sau, în cazul tulburării obsesiv-compulsive, că gândurile intruzive ne pot face rău. Dacă creierul nu este expus la aceste situații și nu este lăsat să „se convingă” că de fapt acele situații nu sunt periculoase, el nu are ocazia să își modifice experiența inițială.
Abilitatea de rezolvare de probleme ce necesită îmbunătățiri
Uneori, când simți anxietate, pericolul pe care ți-l imaginezi este unul real și e nevoie să faci câțiva pași concreți pentru a rezolva problema care îți creează anxietate. Persoanelor anxioase de multe ori le este greu să distingă între îngrijorările productive, care semnalează o problemă concretă ce poate fi rezolvată, și cele neproductive, care sunt excesive și de obicei nu au vreo soluție concretă. Fiind copleșite de anxietate, aceste persoane nu vor avea o abordare activă de a rezolva problemele, iar dacă o fac, uneori le va fi greu să găsească soluțiile optime.
Vestea bună: anxietatea poate fi vindecată
Din fericire, ca orice altă abilitate, și abilitatea de rezolvare de probleme poate fi exersată și îmbunătățită, în așa fel încât, dacă problemele pe care le ai necesită soluții, să le poți găsi pe cele mai bune. De asemenea, o altă veste bună este că toate procesele de care am vorbit pot fi înlocuite prin terapia cognitiv-comportamentală, astfel încât anxietatea să revină la parametri normali, sănătoși.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar