Una dintre acuzele aduse propriei persoane era si ca aproape toate sarcinile pe care le are de facut sunt amanate pana in ultima clipa. Acest lucru o facea sa se simta vinovata, sa creada ca nu are vointa, ca nu este capabila sa-si organizeze viata. Cand am intrebat-o « In ce masura este asta o problema ?» sau «Daca s-a intamplat sa nu-si duca sarcinile la indeplinire datorita acestor amanari ?», mi-a raspuns, aproape mirata, ca de obicei isi indeplineste sarcinile si ca o face destul de bine.
In momentul in care i-am dezvaluit ca mi se intampla si mie sa las rezolvarea unor sarcini pe ultima suta de metri, chipul ei s-a destins si am observat cum incepe sa priveasca acest lucru dintr-un nou punct de vedere. Este foarte important cum interpretam aceasta amanare, daca ne gandim la ea ca la o lipsa de vointa sau la o lipsa de motivare.
Poti amana un lucru pentru ca ai credinta ca nu-l poti face si ti-e frica sa-l incepi sau il poti amana pentru ca stii ca nu-ti va lua mult timp daca te mobilizezi cu adevarat. Nu am mai abordat acest aspect cu clienta mea, deoarece era un amanunt destul de nesemnificativ in desfasurarea terapiei, insa discutia despre asta i-a indicat clientei faptul ca e foarte important unghiul din care privesti lucrurile si ca foarte mult conteaza sa actionezi si sa ai rezultate, indiferent in ce conditii o faci.
Foarte multe persoane amana indeplinirea sarcinilor deoarece considera ca nu le pot indeplini perfect sau ca nu sunt in stare sa le faca. Acestea vor amana momentul in care acest lucru li se poate confirma si stima de sine va fi «atacata». Afectarea stimei de sine va genera un sentiment negativ, astfel incat se justifica amanarea indeplinirii sarcinii respective. Insa exista si alte motive pentru care oamenii amana rezolvarea unor sarcini, cum ar fi: sarcinile sunt neplacute; nu exista motive suficient de puternice pentru a le face imediat; credinta ca este timp suficient, deci nu este justificata rezolvarea imediata; credinta ca presiunea de pe ultima suta de metri ne poate ajuta sa ne mobilizam 100% si sa dam maxim de randament in efectuarea sarcinii.
Amanarea lucrurilor la nesfarsit poate genera stari de anxietate, de neliniste, scaderea increderii in sine, aparitia starilor de depresie. In cazul in care apar aceste simptome, sigur ca ne pot afecta viata personala.
Este important sa planifici atat timpul pentru munca, cat si timpul liber. Oamenii, ca sa isi gaseasca un echilibru, au nevoie si de placere, de bucurii, de relaxare, astfel incat este de preferat sa se planifice timpul liber si sa se respecte programul pe cat este posibil. Nu cred ca este indicat sa planifici mai intai timpul liber, pentru ca poti ramane cu sarcini profesionale sau casnice neterminate, care iti pot genera stari de tensiune, de neliniste.
Exista cateva lucruri pe care le putem face cu scopul de a ne imbunatati organizarea si a avea cat mai putine amanari, cum ar fi :
– folosirea unei agende, mai ales atunci cand avem multe lucruri de facut sau unele trebuie efectuate peste o perioada mai mare de timp. Chiar daca pare insignifianta, agenda este un lucru extrem de important. In momentul in care am notat ceva in agenda, nu mai este necesar sa ne gandim tot timpul ca avem ceva de facut, cu scopul de a nu uita. Pur si simplu este suficient sa ne consultam agenda din cand in cand.
– trecerea in revista a motivelor pentru care vrem sau trebuie sa facem un lucru. Motive foarte bune pot fi consecintele pozitive ulterioare efectuarii sarcinii, cat si evitarea consecintelor negative generate de amanare sau neefectuarea sarcinilor.
– realizarea sarcinilor in functie de importanta lor si de prioritati. Pentru acest lucru este indicata o buna colaborare si comunicare cu oamenii din jur, atunci cand ei au un cuvant de spus (cum ar fi la serviciu).
Psihoterapeut Gabriel Dinu
Pentru consultatii accesati sectiunea de contact a siteului