Problemele alimentare nu se rezumă doar la relația cu mâncarea, ci implică un întreg sistem de emoții, gânduri și comportamente care pot afecta sănătatea fizică și psihică. Ele pot include restricții alimentare excesive, episoade de mâncat compulsiv, preocupări constante legate de greutate sau formă corporală și sentimente intense de vinovăție sau rușine după mese. Dincolo de simptome, problemele alimentare sunt adesea un semnal al unor dificultăți mai profunde – legate de autocritică, perfecționism, anxietate sau nevoia de control – și merită abordate cu empatie și sprijin specializat.
Cum funcționează autocritica
Autocritica apare adesea ca o încercare (ineficientă) de a controla comportamentele și emoțiile. De exemplu:
- O persoană mănâncă mai mult decât și-a propus → apare autocritica „nu ai voință, ești slab(ă)” → crește rușinea și vinovăția → ceea ce poate duce la un nou episod de mâncat compulsiv sau la restricții și mai dure.
Astfel, autocritica nu rezolvă problema, ci o întreține.
În CBT știm că gândurile influențează emoțiile și comportamentele. În tulburările alimentare, autocritica este adesea conectată la credințe negative despre propria valoare: „Valorez doar dacă sunt slab(ă)”, „Trebuie să fiu perfect(ă) pentru a fi acceptat(ă)”.
Aceste tipare nu doar că alimentează dificultățile legate de mâncare, ci și afectează relația cu propria persoană și cu ceilalți.
Ce putem face
În terapie, lucrăm treptat pentru a înlocui autocritica cu o voce interioară mai echilibrată și mai blândă. Câteva direcții utile:
- Conștientizare: observă modul în care vorbești cu tine. Ceea ce ne spunem, tonul, atitudinea noastră influențează modul în care noi ne simțim. I-ai spune aceleași cuvinte unui prieten drag?
- Reformulare: în loc de „am eșuat din nou”, încearcă „am avut o dificultate astăzi, dar pot învăța ceva din ea” sau “e doar o zi, asta nu anulează progresul”
- Autocompasiune: dezvoltarea unei atitudini de grijă față de sine, nu ca slăbiciune, ci ca resursă pentru schimbare.
În concluzie, autocritica nu este motivație, ci o frână. Ea întreține rușinea și comportamentele problematice. Dar o abordare mai blândă și realistă față de propria persoană poate deschide drumul către vindecare. Terapia cognitiv-comportamentală oferă instrumente practice pentru a rupe acest cerc vicios și pentru a construi o relație mai sănătoasă atât cu mâncarea, cât și cu tine însuți.
Ne este nevoie să lupți singur cu aceste probleme. Noi avem resursele și experiența necesară pentru a te echipa cu uneltele potrivite. Dacă te confrunți cu aceste dificultăți, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Larisa Paul
0737 039 446