Burnout

Burnout

Mediul de afaceri modern este competitional si costisitor. Companiile, managementul si angajatii se afla sub presiune constanta in atingerea de scopuri si obiective. In acest context sunt asteptate solutii rapide, inteligente si ieftine-raportate la costuri. Stresul este binecunoscutul pret al succesului intr-un mediu de lucru sub presiune.

In 1972, psihologul american Herbert Freundenberger propune, pentru prima data, termenul de “burnout” pentru a descrie transformarile care se pot produce in cazul actiunii unui stres prelungit la locul de munca. El descrie aceasta transformare ca un proces subtil in care o persoana este prinsa gradat de o stare de oboseala mentala, epuizare si scadere a energiei. Burnout este, deci, un proces gradat dar si un dezechilibru psihologic care nu se vindeca peste noapte, recuperarea necesitand o perioada de timp aproape egala cu cea in care s-a produs. Specific pentru burnout este ca apare ca si oboseala, frustrare datorita implicarii pentru o cauza, mod de viata, proiect profesional care a esuat sau nu a dus la rezultatele asteptate.

Burnout este rezultatul unor bune intentii deoarece apare atunci cand oamenii vor sa atinga tinte inalte dar nerealiste si sfarsesc prin a-si epuiza energia si a-si pierde legatura cu ei insisi si cu ceilalti.

Simptome

Inceputul este lent. Primele simptome includ un sentiment de epuizare emotionala si fizica; apoi apar sentimente de instrainare, cinism, nerabdare, negativism si senzatia de detasare pana la punctul in care subiectul incepe sa fie nemultumit de munca in care este implicat si de persoanele care participa la aceasta munca. In cazuri extreme, persoana, care pana in acel moment era implicata foarte mult intr-un proiect, se va izola pana la punctul in care nu-i va mai pasa deloc. Ironia este ca i se intampla aceleiasi persoane care inainte a fost entuziasta si deborda de energie si de idei noi atunci cand s-a implicat initial in proiect.
Persoanele predispuse la burnout sunt persoane care au in general asteptari foarte mari vis-a-vis de ceea ce pot realiza. Pe masura ce trece timpul si telurile nu sunt indeplinite, entuziasmul dispare si se instaleaza un fel de apatie. In loc sa-si modereze obiectivele sau sa accepte realitatea, se instaleaza frustrarea si persoana incearca si mai asiduu. Rezultatul este aparitia burnout. Aceste persoane au, in general, studii superioare, varste intre 30-40 ani, sunt ambitioase, au dificultati in a spune “nu” si o nevoie crescuta de a-si dovedi valoarea si de a se implica intens in tot ceea ce fac.

Diferente intre stres si burnout

– in burnout este primordiala deteriorarea emotionala, in stres cea fizica
– oboseala in burnout afecteaza motivatia si actiunea, in stres energia fizica
– burnout poate fi cel mai bine interpretat ca o pierdere de idealuri si speranta, stresul ca o pierdere de combustibil si energie
– burnout poate sa nu ucida niciodata dar, oricat de mult ai trai, s-ar putea sa para ca nu merita
– stresul poate ucide prematur si nu vei mai avea timp sa termini ce ai inceput

Trei factori sunt asociati cu burnout:

– factorul conflictual: o persoana care are responsabilitati contradictorii va incepe sa se simta atrasa in mai multe directii si va incerca sa rezolve totul la fel de bine, fara a stabili prioritatile – rezultatul va fi o senzatie de oboseala asociata cu epuizarea.
– factorul ambiguitate: persoana nu stie ce se asteapta de la ea. Stie ca i se cere sa fie bun din punct de vedere profesional dar nu este sigura de modul in care trebuie sa realizeze acest lucru deoarece nu are un model sau niste linii de ghidare pe care sa le urmeze. Rezultatul este ca nu simte niciodata ca a realizat ceva valoros
– factorul supraincarcare-persoana nu poate refuza si continua sa-si asume mai multe responsabilitati decat poate face fata, pana cand, in final ajunge la epuizare.

Aspectele semnificative in burnout au fost indelung studiate in tari cu traditie in dezvoltarea mediului de afaceri mai ales din perspectiva prevenirii si tratarii simptomelor. In Elvetia, de exemplu, exista clinici specializate numai pentru recuperarea persoanelor afectate de burnout. Oamenii iau masuri pentru remedierea acestei probleme fara a fi sau a se simti stigmatizati. Este semnificativ in acest sens cazul unui membru al guvernului elvetian care, cu cativa ani in urma a declarat public ca se afla in burnout si s-a retras pentru o vreme. In multe tari precum SUA, Olanda, Germania burnout-ul este recunoscut ca o stare invalidanta temporar si oamenii primesc ajutor specializat pentru a depasi aceasta situatie si a redeveni functionali socio-profesional 100%. Burnout este o stare tranzitorie dar care nu poate fi depasita fara a fi instituite anumite masuri. In Romania exista riscul ca burnout-ul sa se manifeste la un numar din ce in ce mai mare de persoane aflate in diverse medii competitionale care sunt in continua dezvoltare. Problema care se pune la noi in tara este identificarea corecta pentru a nu fi confundat cu afectiuni ca depresia sau stresul cronic avand in vedere ca nu exista o “traditie” in tratarea acestei probleme.

Ce faci cand esti in burnout

Cei mai multi specialisti convin asupra faptului ca atunci cand recunosti burnout-ul trebuie sa incepi prin a-ti pune cateva intrebari:
– Cand ai inceput sa te simti obosit si incapabil sa te relaxezi?
– Ai fost intotdeauna sub presiunea reusitei?
– Cand anume acest segment al vietii tale a inceput sa fie atat de important?
– In ce moment ti-ai pierdut simtul umorului si latura personala in relationarea cu prietenii si colegii de munca?
– Te identifici atat de mult cu responsabilitatile tale incat sa crezi ca daca un proiect a esuat, ai esuat si tu?
– Urmatorul pas este sa faci niste schimbari in viata ta. Cand munca pe care o desfasori incepe sa-si piarda din interes, este timpul pentru o schimbare a responsabilitatilor sau… poate e timpul sa iei o pauza. Burnout-timeout!

Solutii la burnout:
• stabileste cateva obiective realiste pe termen scurt si lung. Pune-le pe hartie!
• daca ti-ai neglijat sanatatea, schimba-ti obiceiurile alimentare
• aloca-ti timp zilnic pentru relaxare si permite-ti o perioada de timp in care sa faci ce vrei si sa lasi lucrurile in “voia sortii”
• Reia-ti legaturile de prietenie cu ceilalti. Discuta cu acestia despre sentimentele tale. Exteriorizeaza-ti mania si frustrarile.
• Analizeaza-ti felul in care iti petreci timpul. Incearca sa incluzi in viata ta cateva tehnici de management al timpului
• Invata sa spui “NU” cand ti se cere mai mult decat poti gestiona
• Invata sa delegi responsabilitati altora. Nu esti indispensabil.
• Regaseste-ti simtul umorului pe care, probabil, l-ai pierdut. Invata sa-ti zambesti tie insuti si situatiei
• Cel mai mult, ramai in conexiune cu tine insuti, cu valorile proprii si cu ceea ce doresti de la viata. Invata sa recunosti atunci cand actionezi prea in forta si cand ti-ai epuizat resursele interioare.
• Umoristul Kin Hubbard spuneca: “Nu lua viata prea in serios: nu vei scapa niciodata cu viata!”

Daca va confruntati cu simptome specifice burnoutului, nu ezitati sa apelati la ajutor. Va asteptam la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj Napoca, iar daca nu puteti ajunge, va puteti inregistra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteti accesa pagina de Contact a site-ului si sa realizati o programare.

NOU! Accesati gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doriti si interactiune cu un psiholog va puteti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.