Distragerea sănătoasă înseamnă să întrerupi șirul gândurilor negative printr-o activitate, fără să folosești acest lucru pentru a evita complet emoțiile neplăcute. Este o tehnică folosită în psihoterapia cognitiv-comportamentală pentru reglarea emoțiilor intense, dar funcționează doar dacă scopul ei este distanțarea temporară de gânduri nefolositoare, nu negarea sau amânarea problemelor reale. Poți învăța să distingi între distragerea sănătoasă și evitarea nesănătoasă analizând scopul, frecvența și tipul activității pe care o alegi.
Ce este distragerea și ce rol are în controlul emoțiilor
Pentru reglarea emoțiilor negative intense, una dintre tehnicile folosite în psihoterapia cognitiv-comportamentală este distragerea, însă de multe ori aceasta poate fi înțeleasă sau aplicată într-o manieră care nu ajută. Apar așadar dileme legate de când și cum poți folosi distragerea astfel încât să fie folositoare, în care situații este recomandată, în care nu, cum să distingi între evitare nesănătoasă și distragere sănătoasă — dileme pe care le vom aborda mai pe larg în rândurile ce urmează.
În primul rând, este important să clarificăm ce înseamnă distragerea și care este rolul acesteia în controlul emoțiilor. Distragerea presupune practicarea unei activități care să întrerupă șirul gândurilor negative care îți vin în minte, gânduri neproductive responsabile de emoțiile intense pe care le simți. Astfel de activități pot varia de la a vorbi la telefon despre altceva decât problemele tale, la practicarea unui sport. Este esențial de subliniat faptul că doar distragerea nu este suficientă pentru a te echilibra din punct de vedere psihologic, pentru că nu va modifica sursa distresului, însă poate fi foarte de folos atunci când ai nevoie să creezi o distanță între tine și gândurile tale.
De ce contează scopul cu care folosești distragerea
În al doilea rând, scopul cu care practici distragerea este foarte important. Dacă îți dorești să nu mai simți nimic și să eviți emoția și senzațiile neplăcute cu orice preț, distragerea nu prea va funcționa. Dimpotrivă, îți va crește frustrarea și îți va întări ideea că emoțiile sunt de necontrolat. În schimb, dacă accepți ceea ce simți chiar dacă nu îți place, și îți propui să revii la analiza emoției după ce aceasta a mai scăzut ca intensitate, distragerea va funcționa mult mai bine. Sau dacă, după ce ai identificat și ai lucrat cu ce a fost în mintea ta când ai simțit emoția, aceasta totuși mai persistă, poți alege să îți focusezi atenția pe altceva decât senzațiile, stările, gândurile tale, dar tot cu o atitudine de acceptare a experienței tale așa cum este ea.
Când distragerea devine evitare nesănătoasă
În al treilea rând, apelarea prea des la această modalitate de a face față emoțiilor nu este foarte indicată. Dacă distragerea se transformă în negare a dificultăților cu care te confrunți sau amânarea rezolvării unor probleme, îți poate face mai mult rău decât bine. Astfel, distragerea nu e prima opțiune când emoția negativă pe care o simți este una sănătoasă, care îți semnalează că e nevoie să te ocupi de anumite aspecte din viața ta.
Ca să îți dai seama dacă distragerea te ajută sau ar fi nevoie să alegi strategia rezolvării de probleme, te poți întreba: Este ceva practic ce pot face pentru a influența lucrurile sau cursul acestora nu depinde de mine? Dacă pot face ceva, pot imediat sau e nevoie să aștept o perioadă? Sunt preocupările mele legate de lucruri realiste sau de scenarii nerealiste? Mă focusez pe o singură problemă o dată sau pe un lung lanț de evenimente improbabile? Clarificând aceste lucruri, îți va fi mai ușor să decizi ce e mai util pentru tine.
Cum alegi o formă de distragere potrivită
În ultimul rând, activitățile în care te implici ar fi de preferat să aibă beneficii pe termen lung și să fie în concordanță cu valorile tale. De exemplu, să presupunem că ai de terminat un proiect important și ai tendința să te gândești la el și să te îngrijorezi mult timp după ce programul de la muncă s-a încheiat. O distragere potrivită ar fi mersul la sală după programul de muncă, ceea ce este benefic pe termen lung, și reflectă o valoare a ta (dacă sănătatea este importantă pentru tine). O modalitate de distragere mai puțin potrivită ar fi consumul unor substanțe nocive (alcool, droguri), care nu doar că te-ar putea pune în pericol sănătatea pe termen lung, ci ar putea și să îți afecteze productivitatea, astfel încât proiectul important să nu fie așa cum ți l-ai fi dorit.
Concluzie: cum folosești distragerea în avantajul tău
Distragerea poate fi o modalitate bună de reglare a emoțiilor, mai ales dacă scopul cu care o practici nu este evitarea, ci distanțarea de gânduri nefolositoare, dacă folosești și alte strategii împreună cu distragerea, și dacă modalitățile prin care te distragi sunt sănătoase.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar