În cultura noastră deseori se transmite mesajul că emoțiile negative dificile și dureroase nu sunt permise, iar dacă le experimentezi, este ceva în neregulă cu tine. Această perspectivă este cu atât mai valabilă când vine vorba de o emoție atât de complexă precum gelozia, care nu doar că este neînțeleasă, ci este cel mai adesea și condamnată.
De ce apare și cum se manifestă gelozia
Aș vrea să încep prin a normaliza această emoție, atrăgând atenția asupra faptului că este o emoție normală, universală, pe care o regăsim la oameni din diverse culturi, de toate vârstele, și chiar și la animale. O experimentăm deoarece am format o legătură semnificativă cu cineva, iar acea persoană contează foarte mult pentru noi. Rareori suntem geloși cu privire la o relație superficială, deci gelozia reflectă importanța unei relații pentru noi.
Simțim această emoție atunci când percepem o amenințare din exterior la adresa relației semnificative, fie că este vorba de relația de cuplu, relații familiale, cu prieteni foarte buni sau chiar cu colegi. Orice relație poate deveni obiectul geloziei noastre, atâta timp cât există o a treia persoană despre care credem că pune în pericol relația mult valorizată.
Cât despre modul în care ne trăim gelozia, aceasta se manifestă într-un mod foarte complex prin emoții puternice de frică, anxietate, furie, tristețe, confuzie, sentimente de neajutorare, lipsă de speranță. Altfel spus, gelozia nu este o singură emoție, ci este o combinație de trăiri, în care sentimentele negative dureroase se împletesc cu sentimente pozitive de iubire.
De la normal la disfuncțional
Sunt situații în care gelozia apare ca un răspuns normal și sănătos la ceva ce s-a întâmplat, ca de exemplu, dacă partenerul nostru a flirtat cu cineva. Acest răspuns emoțional poate fi util deoarece ne oferă prilejul de a purta o conversație sinceră în care să fim asertivi, să setăm anumite reguli și limite, să clarificăm angajamentul pe care îl avem unul față de celălalt și să dezvoltăm o mai bună înțelegere reciprocă.
Însă uneori, gelozia este disproporționată față de situație sau se manifestă în mod excesiv, fără să avem motive reale care să ne facă să credem că relația este în pericol. În astfel de situații, ne imaginăm tot felul de scenarii negative (Sigur se întâmplă ceva cu colega de lucru), prezicem toate catastrofele care ar putea să se întâmple (O să mă părăsească și nu o să mă mai vrea nimeni), credem că putem citi gândurile partenerului (Sigur i se pare că e mai interesantă decât mine) și presupunem că totul are legătură cu noi (Nu a vrut să petrecem seara împreună din cauză că s-a săturat de mine).
Gândindu-ne la toate scenariile posibile și imposibile, ne simțim copleșiți din punct de vedere emoțional și ajungem să acționăm în baza geloziei în defavoarea noastră. Interogăm, căutăm reasigurări, poate chiar ne urmărim partenerul, spionăm, verificăm mesaje și emailuri, îi mirosim hainele, îl amenințăm, ne retragem.
În felul acesta, gelozia devine o problemă din cauza modului în care reacționăm și răspundem acestei emoții. Avem un gând (de exemplu ‘Poate e interesat de altcineva’) și reacționăm de parcă asta se întâmplă în realitate. Dezvoltăm acest gând și ne creăm scenarii, devenim geloși pe baza a ceea ce ne imaginăm noi că se întâmplă și recurgem la strategii prin care căutăm să știm și să controlăm ce se întâmplă (verificăm mesaje și mailuri).
Un alt mod de a te raporta la gândurile și emoțiile de gelozie
Pentru a gestiona altfel această emoție, este important să înțelegem că simplul fapt că ne gândim sau ne imaginăm ceva poate face ca acel lucru să pară foarte real, însă nu înseamnă că se și întâmplă în realitate. Doar pentru că ne gândim la un anumit lucru nu îl face să fie adevărat. Gândurile nu sunt fapte, dar deseori reacționăm de parcă ce se întâmplă în mintea noastră se întâmplă și în realitate, însă fără a avea dovezi că ar fi așa.
Putem să ne tratăm gândurile ca pe niște ipoteze, care pot fi adevărate sau nu. În loc să le tratăm ca pe o certitudine, putem să vorbim deschis cu partenerul despre ce credem noi că se întâmplă, despre sentimentele și fricile noastre, și putem să ne comunicăm nevoile. În felul acesta, avem mai multe șanse să înțelegem ce se întâmplă în realitate, decât dacă recurgem la strategii de căutare și control care pun în pericol tocmai relația pe care încercăm cu disperare să o protejăm. Gelozia este o emoție familiară pentru majoritatea dintre noi și nu reprezintă o problemă în sine. Mai degrabă, răspunsurile și reacțiile noastre la gelozie ne aduc probleme prin faptul că pot conduce la adeverirea celei mai mari frici – încheierea relației.
Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Raluca Liștea
0736.177.407