Probabil multi dintre cei care citesc acest articol au momente cand se critica aspru pentru greselile pe care le-au facut, se preocupa excesiv in legatura cu esecurile din trecut sau sunt atat de absorbiti de problemele lor incat le este foarte greu sa opreasca fluxul gandurilor negative. In astfel de situatii, mai exista doar putin spatiu pentru compasiune si compasiune fata de sine, insa ultimele studii arata ca acestea sunt extrem de importante pentru sanatatea mentala.
Compasiunea este definita ca sensibilitatea fata de propria suferinta si suferinta celorlalti si incercarea de a o alina si preveni. Conform psihologului Paul Gilbert, care este si fondator al terapiei centrate pe compasiune, compasiunea cuprinde:
· Aprecierea vietii: abilitatea de a trai bucurie pentru simplu fapt ca esti in viata
· Pretuirea relatiilor si a conexiunii cu ceilalti
· Sensibilitate la nevoile si emotiile tale si ale celorlalti
· O toleranta crescuta la discomfort si stres
· Constientizarea si empatia fata de suferinta umana la tine si ceilalti
· Dorinta de a exprima generozitate si rabdare fata de cei care sufera
· O atitudine de acceptare a ta, a celorlalti si a vietii
Psihologii care studiaza psihologia evolutionista considera compasiunea ca fiind o parte esentiala a umanitatii, si ca supravietuirea noastra ca specie a depins in mare parte de protectia pe care am primit-o formand grupuri extinse, de la familii la triburi. Abilitatea de a ne pasa de binele celorlalti si de a-i proteja necesita compasiune, iar aceasta a fost transmisa din generatii in generatii. Desi compasiunea este un mecanism cu care suntem deja “echipati”, cand avem stari depresive sau anxioase este foarte dificil sa oferim celorlalti compasiune si cu atat mai putin sa ne oferim noua compasiunea de care avem nevoie. Pentru a putea oferi compasiune celorlalti este necesar ca in primul rand sa invatam sa ne-o oferim noua, insa starile de anxietate si depresie ne predispun la auto-critica si negativism. De multe ori acestea nu ne lasa sa traim bucuria si linistea care rezulta din practicarea compasiunii. In acelasi timp, este valabila si reciproca: cu cat invatam sa practicam compasiunea si sa inlocuim auto-critica cu o atitudine de acceptare, bunatate, blandete fata de sine, cu atat starile negative se vor diminua. Astfel, la nivel cognitiv, gandurile negative vor fi inlocuite cu altele mai pozitive, precum “Ma accept in totalitate, cu toate defectele mele”, “Esecurile pe care le am fac parte din conditia de a fi uman”, “Chiar daca nu imi ies toate lucrurile asa cum imi doresc, exista lucruri bune in viata mea de care ma pot bucura”.
Cercetatoarea care a studiat o perioada lunga de timp auto-compasiunea, Kirsten Neff, considera ca este important sa facem distinctia intre compasiunea fata de sine si alte concepte cu care ar putea fi confundata. Astfel, o sa enumar ce anume nu este compasiunea fata de sine:
– Nu este mila fata de sine: persoanele care simt mila fata de ele insele, de multe ori se pozitioneaza in rolul de victima si in mintea lor problemele cu care se confrunta sunt cele mai grave care ar putea exista. Modalitatea prin care le fac fata este de a se plange sau de a cauta intr-un fel sau altul mila celorlalti. Pe de alta parte, compasiunea fata de sine implica recunoasterea faptului ca situatia din prezent este nefericita, acceptarea emotiilor experimentate si in acelasi timp dezvoltarea unei perspective mai realiste asupra situatiei, intelegerea ei intr-un context mai larg.
– Nu este o indulgenta excesiva fata de sine: unele persoane cred ca daca renunta la a se critica si dezvolta o compasiunea fata de sine nu vor fi motivate sa faca lucrurile importante pentru ele, vor fi mult prea indulgente cu ele insele. In realitate, compasiunea nu doar ca iti ofera o motivatie intrinseca de a depune eforturi pentru a obtine ce iti doresti ci duce la dezvoltare, crestere si, cel mai important, la o atitudine sanatoasa fata de sine care nu implica nevoia de a te autoflagela cand gresesti sau cand nu realizezi tot ce ti-ai propus.
– Nu este stima de sine: cum am spus in articolul “Stima de sine versus acceptarea de sine”, stima de sine presupune a-ti evalua propria persoana in termeni globali, generali, precum “bun, destept, frumos” etc. In schimb, cand simti compasiune fata de tine o simti pentru ca esti o fiinta umana care merita intelegere si iubire, nu pentru ca ai anumite calitati si trasaturi dezirabile.
Daca te-ai regasit in randurile scrie mai sus si doresti sa inveti sa iti cultivi compasiunea fata de tine si fata de ceilalti, te asteptam cu drag la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, dar daca nu poti ajunge, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii acceseza pagina de Contact a site-ului si realizeaza o programare.
NOU! Acceseaza gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doresti si interactiune cu un psiholog te poti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Alexandra Pacurar