Modul in care vorbesti cu tine poate fi un instrument extrem de util sau un obstacol major in mentinerea echilibrului tau emotional si in viata ta in general. Predictiile negative, autoevaluarea negativa globala si felul in care comunici cu tine te poate duce la emotii intense disfuctionale, la comportamente dezadaptative si iti poate afecta sanatatea mentala.
Autocritica este tendinta de a ne seta standarde rigide si nerealiste cu privire la propria persoana, iar atunci cand nu reusim sa le indeplinim suntem duri sau ironici cu noi insine si ne autopedepsim. De asemenea, autocritica implica ideea ca exista ceva profund care nu este in regula cu noi, ca avem una sau mai multe caracteristici negative care nu pot fi schimbate. Astfel ne concentram excesiv asupra defectelor si partilor negative pe care le percepem la noi, fie ca este vorba despre comportamente, performante, trasaturi de personalitate, inteligenta, aspect fizic, ganduri sau emotii. Faptul ca nu reusim in legatura cu ceva ce este important pentru noi (de exemplu, relatii, munca, scoala), poate fi dureros si aceste experiente negative ne pot ameninta modul in care ne percepem pe noi insine si felul in care ne dorim sa fim. Aceasta tendinta ne poate influenta negativ acceptarea de sine, increderea in abilitatile si cunoștințele noastre, felul in care ne setam obiectivele si relatiile cu ceilalti.
Acest tip de gandire se formeaza cel mai des in urma experientelor negative din copilarie si sunt cel mai des influentate de modul in care adultii din viata noastra comunica cu noi atunci cand suntem copii si de atasamentul timpuriu construit in aceste tipuri de relatii. Stilul autoritar de parenting, care poate fi marcat de rigiditate, control si critica, poate duce la o imagine de sine negativa a copilului. Atunci cand copiii se simt respinsi de catre parinti, nu sunt tratati cu caldura si compasiune si sunt criticati, creste probabilitatea ca ei ca si adulti sa devina extrem de critici cu propria persoana si cu cei din jur.
In general autocritica apare sub forma gandurilor precum: „Sunt un esec”, „Nu sunt suficient de bun/inteligent/atragator”, „Sunt prost/idiot/incapabil”, „Nu pot sa fac nimic bine”, „Tot timpul sunt asa si asa voi fi intotdeauna”. Dificultatea este in faptul ca credem ca nu putem sa facem nimic in legatura cu lucrurile pe care le percepem negativ la propria prersoana.
De asemenea, gandurile tale pot duce la profetii auto-indeplinite. De exemplu, daca atunci cand mergi la un interviu pentru un nou loc de munca sau la un examen ai in minte idei precum „Nu o sa reusesc”, „Nu ma voi descurca bine”, „Nu sunt capabil sa fac fata”, poti avea emotii de anxietate, deprimare sau chiar rusine. Aceste ganduri si emotii iti pot afecta performata la interviu sau examen si in acest mod iti vei sabota sansele de succes.
Cum gestionam autocritica?
• Monitorizeaza-ti gandurile
Esti foarte obisnuit cu ceea ce iti spui si cu gandurile care iti apar in minte si astfel iti poate fi greu sa observi cand folosesti autocritica. Incearca sa fii atent la gandurile pe care le ai pentru a-ti putea da seama cand iti spui lucruri care nu te ajuta.
Studiile arata ca avem in jur de 50.000 de ganduri pe zi. Asta inseamna tot atat de multe sanse sa gandim rational sau irational. Invatand sa iti identifici si sa iti gestionezi sabloanele de gandire este esential pentru a controla felul in care gandurile iti afecteaza viata.
• Opreste ruminatia
Atunci cand vezi ca ai intrat in acel proces in care despici firul intr-o mie de parti, in care reiei si analizezi fiecare greseala pe care ai facut-o, comportament pe care l-ai facut sau lucru pe care ti l-ai spus si care nu ti s-a parut potrivit, vei ajunge sa iti intensifici si sa iti prelungesti emotiile tale negative si sa iti intaresti aceasta obisnuinta daunatoare de a gandi. Observa cand faci aceste lucru, spune-ti ca faci asta si ca este important sa te opresti pentru ca stii ca iti aduce doar rezultate negative.
• Accepta partile mai putin bune
Este o diferenta majora in a ne spune ca nu suntem suficient de buni sau ca ne reamintim ca mai avem lucruri pe care merita sa le imbunatatim la noi. Acceptarea implica cunoasterea propriei persoane, cu parti bune si parti mai putin bune. Acceptarea vine din faptul ca intelegem ca avem si anumite lucruri care nu ne plac la noi in acest moment, anumite abilitati pe care vrem sa le dezvoltam, anumite informatii pe care vrem sa le dobandim, dar si anumite idei ca oamenii fac greseli si au uneori performante mai putin bune. Este important sa ne acceptam pe noi insine asa cum suntem in acest moment si in acelasi timp sa ne luam angajamentul fata de noi sa imbunatatim anumite lucruri care ne plac mai putin.
• Practica auto-compasiunea
Alternativa la autocritica nu este sa ne spunem ca este in regula ca nu am depus efort pentru un anumit scop pe care ni l-am propus, sa nu recunoastem fata de noi atunci cand am facut anumite greseli sau cand am avut o performanta mai putin ridicata sau chiar sa dam vina pe cei din jur. Alternativa este autocompasiunea, care vine odata cu intelegerea gandurilor, emotiilor si comportametelor noastre, a factorilor care ne pot influenta si cu incurajarea propriei persoane in directia schimbarilor dorite. Am descris mai multe modalitati prin care putem practica autocompasiunea aici.
Daca te confrunti cu o problema psihologica te asteptam cu drag la noi. Daca nu poti ajunge la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, intra pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poti accesa pagina de Contact a site-ului si sa realizezi o programare.
NOU! Acceseaza gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doresti si interactiune cu un psiholog te poti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Roxana Petrus