Cu siguranta ca multi dintre voi v-ati confruntat de-a lungul timpului cu situatii in care ati preferat sa amanati sarcinile de peste zi cu o ora, doua, o zi, poate chiar mai mult. Desi amanarea in sine nu este o problema mereu, poate deveni una atunci cand deja interfereaza cu planurile noastre pe termen lung si mediu.
Multi oameni pentru care amanarea deja a devenit un obicei vor acuza stari de tristete, nemultumire de sine si in general o performanta mult scazuta in cazul sarcinilor de zi cu zi. Implicit, aceste persoane pot fi “candidatii” pentru starile viitoare de anxietate, atacuri de panica sau chiar depresie.
Ce este amanarea?
Amanarea vine din latinescul ad mane – “ad“ langa si “mane” maine. In multe articole se mai numeste si procrastinare. Amanarea reprezinta in sine reprogramarea permanenta a sarcinilor si planurilor noastre pana in momentul in care acestea nu mai sunt facute deloc sau sunt realizate in graba si nu la standardele pe care ni le-am fi dorit initial.
Cum ne afecteaza amanarea?
Este clar ca amanarea ne afecteaza pe toate planurile. Printre cele mai comune sunt in general planurile pe care le facem in afara sarcinilor de serviciu. In cazul acestora din urma prioritizarea e mai simpla pentru ca vine din afara noastra – ne sunt impuse termene limita si anumite standarde, asa incat de cele mai multe ori facem sarcinile.
Problemele cele mai mari apar in a face activitatile in afara serviciului. Multe persoane care fac acest lucru in mod constant sunt, paradoxal, si persoane care petrec foarte mult timp la locul de munca.
Aceste persoane ajung in timp sa se confrunte cu stari de tristete, anxietate si chiar comportamente repetitive (de exemplu verificat, ordonat, etc). Motivul pentru care se intampla acest lucru este relativ simplu de explicat: suntem atat de angrenati in activitatea de la munca incat pierdem contactul cu activitatile exterioare acestuia.
Un alt motiv este faptul ca o slaba prioritizare a timpului ne face sa fim mult mai putin predispusi sa ne ocupam si de altceva pe langa sarcinile de la locul de munca. Suntem prea obositi ca sa mai apucam sa facem sport, sa facem activitati placute in aer liber sau sa invatam o limba straina de exemplu.
De ce apare amanarea si cum o putem contracara?
In aparitia amanarii se combina doua fenomene: gandirea “la cald” si gandirea “la rece”.
Gandirea “la cald” presupune actiunea impulsiva, de moment. Gandirea “la rece” presupune planificare, prioritizare si organizare. De cele mai multe ori cand ne propunem sa mergem la sala, spre exemplu, gandim “la rece”. Aceasta promisiune facuta propriei persoane o facem in momente in care ne simtim mai inceti sau ne dor diferite parti. Cand vine momentul de a merge la sala propriu zis, atunci, fara o motivatie si o planificare atenta, va fi foarte greu sa ne mobilizam. Asta pentru ca intervine gandirea “la cald”.
Vom gasi alte lucruri mai bune sau “urgente” de facut si pe termen lung acest comportament duce la nemultumire si la crearea ideii irationale “eu nu sunt in stare”.
Cateva lucruri la indemana pe care le putem face asa incat sa combatem aceasta tendinta sunt:
1. Sa ne planificam foarte clar timpul si mai ales timpul liber. Aceasta se poate face tinand cont de experientele anterioare in care am fost prea obositi sa mergem seara la sala de exemplu si sa alegem sa planificam aceste actiuni cand suntem mai linistiti.
2. Nu va descurajati daca o data nu reusiti sa va tineti de planificare. Lucruri neasteptate pot aparea mereu, asa incat o re-organizare nu este atat de tragica.
3. Fiti realisti in ce va propuneti. O persoana care lucreaza 8-10 ore pe zi este putin probabil sa mai fie suficient de odihnita si motivata pentru a se apuca de studiat cand ajunge acasa. Planificati lucruri care sa fie in puterea voastra si treptat asa incat sa puteti fi motivati in a le face.
4. Realizati o lista de motivatie pozitiva de fiecare data cand vreti sa va apucati de ceva nou. Aceasta va va ajuta sa contracarati puterea gandirii “la cald”. Cititi lista cu motivatia pozitiva pentru a face activitatea in fiecare zi asa incat sa va fie foarte la indemana motivele atunci cand apare tendinta de a amana.
5. Perseverati! Chiar daca o perioada va fi mai greu, in timp acest obicei al planificarii va deveni din ce in ce mai usor, pe masura ce activitatile devin obisnuita.
In concluzie, daca va recunoasteti in situatia in care va propuneti in mod constant lucruri pe care nu reusiti sa le faceti intrebati-va intai daca nu cumva nu folositi metodele potrivite de motivare si planificare. Daca aceste situatii au ajuns sa va creeze emotii negative nu ezitati sa apelati la cateva sedinte de psihoterapie cognitiv comportamentala. Impreuna cu un psihoterapeut veti reusi sa intelegeti de ce se intampla acest lucru si cum puteti invata sa va planificati eficient activitatile asa incat sa va bucurati cat mai mult de viata!
Va asteptam la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj, dar daca nu puteti ajunge, atunci intrati pe www.gandestesanatos.ro. Inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite.
NOU! Accesati gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia Gandeste Sanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doriti si interactiune cu un psiholog va puteti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Mult succes!
Psihoterapeut Irina Paraschiv