Emoţiile sunt surse importante de informaţie despre noi înşine; avem nevoie de ele ca să navigăm cu succes prin viaţă şi adesea aduc valoare adăugată în vieţile noastre, atunci când reuşim să descifrăm mesajul pe care ni-l transmit.
Cultura din care facem parte ne trimite deseori mesajul că sentimentele dureroase şi dificile nu sunt permise, iar în cazul în care apar, trebuie să facem urgent ceva ca ele să dispară.
Gelozia este un sentiment normal, precum iubirea sau frica, şi o trăim pentru că ne simţim legaţi în mod special de cineva. În ciuda caracterului ei universal, gelozia rămâne o emoţie împovărătoare, greu de trăit. ,,Dragostea este oarbă, iar gelozia vede prea mult”, spune un proverb evreiesc. Caracterul aparte al emoţiei derivă din faptul că aceasta reprezintă o combinaţie de iubire puternică şi frică puternică, iar acţiunile pe care le întreprindem când suntem geloşi pot duce tocmai la destrămarea legăturii pe care o preţuim. (Leahy, 2019)
Adesea, ne este greu să trăim cu gelozia din cauza meta-emoţiilor asociate: ruşinea şi vinovăţia. ,,Trebuie să fie ceva greşit în legătură cu mine dacă simt asta” sau ,,am oare dreptul să simt aşa ceva?” sunt doar câteva din întrebările pe care şi le-au pus unele persoane care mi-au destăinut sentimentele de gelozie pe care le aveau în legătură cu partenerul sau partenera lor.
Gelozia ne face să ne simţim singuri, datorită faptului că se întâmplă simultan două lucruri: suntem cu persoana iubită, însă ne imaginăm că suntem abandonaţi în cel mai tragic mod cu putinţă.
Veste bună este că putem alege: nu este necesar să avem tot timpul un comportament gelos, pentru simplu fapt că avem gânduri provenite din gelozie. Putem acţiona în moduri care să împiedice gelozia să preia controlul asupra relaţiei pe care o preţuim şi, în final asupra stării noastre de bine.
Ce facem cu gândurile de gelozie?
1. Acceptarea gândurilor
Un gând de gelozie vine adesea ca o persoană neinvitată şi ne de ordine: ,,Ce se întâmplă de fapt?”, ,,Mă mai consideră atrăgător / atrăgătoare încă?” (Leahy, 2019) Observăm că tendinţa noastră este de a descifra gândul şi de a-i fi supuşi. O alternativă sănătoasă ar fi să tratăm gândul de gelozie ca şi cum ar fi un oaspete neinvitat, un amic cu viziuni politice extreme pentru tine care vorbeşte mult despre asta, însă o data ajuns la tine, decizi să îl tolerezi pentru moment, transformându-te într-un observator al lui.
2. Programează timpul dedicat geloziei
Stabileşte un loc de întâlnire şi o oră la care să te întâlneşti cu gândurile de gelozie. E foarte posibil să constaţi, cu surprindere, că ele nu mai apar la ora stabilită. Aşa cum spune bine cunoscutul psiholog Daniel Kahnemann, nimic nu este atât de important pe cât credem că este atunci când ne gândim la lucrul respectiv.
3. Analizează atât convingerile tale despre sine, despre ceilalţi şi despre relaţii, cât şi consecinţele lor
Analizând, de exemplu, convingerea ,,Dacă partenerul meu m-ar iubi cu adevărat, atunci nu ar considera pe nimeni altcineva interesant sau atrăgător”, realizăm că aceasta ne poate garanta că ne vom simţi geloşi şi dezamăgiţi, deoarece în cele mai multe cazuri, chiar şi noi considerăm alte persoane atrăgătoare, fără ca asta să însemne că nu suntem de încredere sau că nu ne iubim partenerul / partenera. (Leahy, 2019)
4. Atenţie la gândirea emoţională
Nu lăsa sentimentele să ghideze felul în care interpretezi realitatea. Adesea, atunci când avem gânduri negative automate, se întâmplă ca acestea să ne hrănească presupunerile: ,,Mi se pare că ne plictisim în ultima perioadă, cu siguranţă partenerul meu îşi va căuta pe cineva mai interesant.”
În cazul în care tehnicile de mai sus se dovedesc de prea puţin ajutor, îţi sugerez o explorare mai în profunzime a tiparelor emoţionale şi de gândire prin care ne autosabotăm. Aceste tipare de gândire reprezintă lentilele prin care noi percepem realitatea şi își au originea în copilărie, în relaţie cu persoanele semnificative. Acest demers este cu atât mai încărcat de sens cu cât situaţiile problematice cu care ne confruntăm în prezent nu sunt altceva decât oglindiri ale situaţiilor din copilărie în care nevoile noastre fie au fost frustrate, fie am fost traumatizaţi, fie am primit prea mult din ceva care oferit într-o măsură cumpătată, ar fi putut fi benefic.
Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra geloziei, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Anca Nemțeanu
0744.583.945