Ți s-a întâmplat să cauți ceva pe Google și să găsești exact ce voiai să auzi? Poate ai scris „de ce e cafeaua bună pentru sănătate” și în câteva secunde ai găsit toate argumentele care îți confirmă această perspectivă. Dar dacă ai scris „de ce e cafeaua nesănătoasă”, cu siguranță ai găsit la fel de multe argumente, la fel de convingătoare, care să susțină perspectiva opusă.
Cum se face că două perspective opuse par să fie la fel de valide, în funcție de cum pui întrebarea? Ei bine, nu e doar Google la mijloc, ci este și modul în care funcționează mintea noastră, care este supusă constant la o serie de erori de gândire sau distorsiuni cognitive.
Ce este bias-ul de confirmare?
O astfel de eroare de gândire poartă numele de bias de confirmare (confirmation bias) care reflectă tendința minții noastre de a căuta, interpreta și reține acele informații care ne confirmă convingerile deja existente și de a ignora informațiile care le contrazic. Practic, ne face să vedem doar ce vrem noi să vedem și să ignorăm informațiile și dovezile inconsecvente.
Este foarte important să devenim conștienți de această tendință a minții noastre deoarece implicațiile pot fi semnificative și ne pot afecta pe mai multe planuri. De exemplu, dacă vrem să luăm o decizie cu privire la o investiție și suntem ferm convinși că acea investiție este bună, s-ar putea să ignorăm semnalele de alarmă care ne atenționează că nu ar fi o decizie bună să investim, și astfel, putem ajunge să pierdem sume mari de bani.
În contextul formării impresiilor, dacă ne-am format o părere despre cineva, atunci vom observa doar acele comportamente și gesturi care ne confirmă părerea și nu vom remarca acele detalii care ne contrazic părerea, ceea ce ne împiedică să vedem persoana așa cum este în realitate și să ne formăm o părere mai comprehensivă.
Implicațiile pot deveni cu atât mai grave și serioase în anumite domenii de activitate. În medicină, de multe ori medicii își formulează în minte un diagnostic prezumtiv încă de la început, iar această intuiție inițială poate interfera cu capacitatea lor de a evalua corect informațiile ulterioare care ar putea indica un alt diagnostic, poate mai corect.
De ce apare?
Din astfel de exemple ne putem da seama ce implicații poate să aibă această eroare de gândire, atât asupra noastră, cât și asupra celorlalți. Din păcate, ea este inevitabilă și fiecare dintre noi are uneori tendința de a procesa informațiile în felul acesta. Și nu întâmplător, deoarece există multe motive pentru care mintea poate deveni atât de selectivă.
În primul rând, este un mod foarte eficient de a procesa informațiile. Suntem constant bombardați cu informații din toate părțile și nu avem posibilitatea și disponibilitatea cognitivă de a procesa în detaliu fiecare informație pentru a ne forma o părere obiectivă.
Un alt motiv are legătură cu protejarea stimei de sine. Adevărul este că ne place să ne simțim bine în legătură cu propria persoană, iar descoperirea faptului că ceea ce credeam și susținem cu tărie nu este corect ar putea să se resimtă ca o amenințare la adresa stimei de sine.
În aceeași notă, ne dorim să avem dreptate și să ne simțim inteligenți, iar informațiile care ne infirmă convingerile bine înrădăcinate ne fac să ne simțim mai puțin inteligenți, așa că de multe ori preferăm să le respingem.
Nu în ultimul rând, biasul de confirmare ne protejează de disonanța cognitivă, care se referă la conflictul mental care apare atunci când avem două convingeri în conflict, ceea ce cauzează un disconfort mental semnificativ.
Ce să facem ca să prevenim?
Bias-ul de confirmare este o parte naturală a felului în care funcționează mintea noastră. Nu putem să-l eliminăm complet, dar îl putem recunoaște, înțelege și corecta. Iată câteva strategii concrete:
- Fii atent la ce se întâmplă în mintea ta și conștientizează atunci când apare.
- Ia în considerare toate informațiile și dovezile, nu doar cele care îți confirmă convingerile.
- Caută în mod intenționat perspective diferite, chiar opuse.
- Ascultă cu deschidere și curiozitate ce au de spus cei care au convingeri diferite față de ale tale.
- Fii deschis să îți schimbi convigerile în lumina unor informații noi; acest lucru nu te face mai puțin inteligent, ci din contră, reflectă maturitate.
Bias-ul de confirmare este o capcană subtilă în care cădem cu toții, chiar și cei mai bine intenționați sau educați dintre noi. Dar, cu puțină atenție, putem învăța să îl recunoaștem și să îl gestionăm astfel încât să gândim mai rațional și mai corect, și să luăm decizii mai bune.
Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Raluca Liștea
0736.177.407