Anxietatea si panica sunt doua dintre starile cel mai des intalnite in practica privata a cabinetelor de psihoterapie. Sunt stari emotionale foarte chinuitoare si care de obicei afecteaza semnificativ starea de bine fizica si psihica, dar si functionarea de zi cu zi.
Acestea se manifesta la nivel emotional printr-o neliniste intensa sau uneori chiar frica extrema, dar cel mai des apar si manifestari fizice, cum ar fi: palpitatii, ameteala, dureri la nivelul pieptului, senzatia de nod in gat sau lipsa de aer, tremuraturi sau furnicaturi in corp, etc. Aceste senzatii sunt traite ca fiind extrem de chinuitoare si multe persoane apeleaza in primul rand la medic pentru a afla daca au o cauza fiziologica, medicala.
Una dintre cele mai comune manifestari fizice in anxietate este senzatia de ameteala sau confuzie. Foarte multe persoane confunda aceasta senzatie cu afectiunea numita “vertij”, care reprezinta o afectiune a urechii interne, apare mai rar si e descrisa ca senzatia de invartire a lucrurilor in jurul persoanei.
Din pacate, multe persoane se trateaza pentru vertij, atunci cand de fapt afectiunea de care sufera este anxietatea sau tulburarea de panica. In acest articol imi propun sa clarific diferentele intre vertij si ameteala care apare in starile de anxietate si panica.
In primul rand, una dintre caracteristicile starii de anxietate e o senzatie pronuntata de neliniste, senzatia ca ceva rau se va intampla, fie din punct de vedere fizic, fie in mediul nostru. Acesta este un element diferentiator al anxietatii, un element cu care de obicei anxietatea debuteaza. Spre deosebire, vertijul este o iluzie de rotaţie a corpului şi a obiectelor din jur. În majoritatea cazurilor, el este însoţit de stări de vomă şi transpiraţii reci. Vertijul poate surveni şi când ne dăm în carusel, dar dacă apare fără o cauza anume, poate sugera o afecţiune a aparatului vestibular, cauzată de viroze ori infecţii, sau alte tipuri de probleme.
In cazul vertijului, receptorii aflați la nivelul urechii interne informează permanent creierul asupra poziției capului și corpului în spațiu, permițând echilibrarea conștientă.
Atunci când receptorii de echilibru de la nivelul urechilor interne (dreapta sau stânga) nu funcționează în mod egal, poate să apară vertijul. Acesta este adesea însoțit de fenomene neurovegetative (greață, vărsături, transpirații, paloare), care pot fi resimtite foarte neplacut și care pot speria persoana iar, pe termen lung, pot determina teama de a mai ieși singur din casă.
In al doilea rand, anxietatea este o tulburare emotionala care e cauzata de modul irational in care interpretam anumite senzatii fizice sau situatii dificile cu care ne putem confrunta. Reactiile fizice in anxietate sunt strans legate de modul de a gandi si de obicei aceste senzatii se dezintensifica sau chiar dispar atunci cand ne distragem atentia de la aceste stari fizice sau de la gandurile negative. Spre deosebire, vertijul nu dispare la distragerea atentie si nu are o cauza psihologica, ci una fizica. Chiar daca distragem atentia, ameteala nu va disparea.
In al treilea rand, diagnosticarea se face diferit. Pentru anxietate evaluarea corecta o poate face un psihoterapeut sau un medic specialist psihiatru, luand in considerare istoricul, dar si alte simptome conexe – cum ar fi starile de teama, alte senzatii fizice, anumite intamplari dificile prin care a trecut persoana in cauza, istoricul de stari de anxietate in familie sau chiar in trecutul persoanei. Vertijul este diagnosticat de un medic specialist ORL sau neurolog care va folosi anumite teste speciale, intr-un examen clinic complex, asa incat sa se poate pune diagnosticul corect.
Desi din ce in ce mai multe persoane confunda aceste doua manifestari, e foarte important sa ne tratam pentru afectiunea corecta. Multe persoane care sufera de anxietate se auto-diagnosticheaza cu vertij, iar acest lucru le poate afecta functionarea, dar si starea de bine pentru ca tratamentul nu va face decat cel mult sa amelioreze starile fizice, dar nu va vindeca cauza si nu va atinge sursa starii fizice.
Mai mult decat atat, in cazul persoanelor care sufera de vertij poate aparea si starea de anxietate. Uneori poate fi vorba despre coincidenta, insa alteori faptul ca ma confrunt cu vertij poate duce la aparitia si catastrofarea simptomelor si de aici la declansarea mecanismului fricii. Persoanele ajung sa “astepte” sa apara senzatiile fizice si sa le interpreteze ca fiind “insuportabile” sau “periculoase”. In acest moment se poate declansa mecanismul fricii, care sa intensifice chiar simptomele initiale ale vertijului.
De aceea, nu ezitati sa va informati cat mai detaliat daca simtiti unul dintre aceste simptome, asa incat sa va asigurati ca primiti ajutorul potrivit pentru starea dumneavoastra.
Pentru o evaluare mai detaliata puteti incepe facandu-va cont in aplicatia online www.gandestesanatos.ro – aici inscrierea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite si ele va vor ajuta sa intelegeti mai bine cauzele si simptomele anxietatii. Totodata, veti fi preluat de un psihoterapeut care va poate intelege mai bine, sfatui pe mai departe, dar si asista in recuperare.
Mult succes!
Irina Paraschiv
Psihoterapeut
www.gandestesanatos.ro
www.psihosolutii.ro