Emoțiile reprezintă o parte integrantă și indispensabilă a vieții, deoarece ne comunică informații esențiale despre nevoile noastre, motivează acțiunea și ne ajută să ne adaptăm cerințelor vieții. În ceea ce privește modul în care ne trăim emoțiile, probabil ai observat și tu că nu trăiești emoțiile doar la nivel subiectiv, ci le simți inclusiv la nivelul corpului.
Toate emoțiile au un corespondent fiziologic, ceea ce înseamnă că simțim emoțiile și în corp, sub forma unor senzații fiziologice. De exemplu, atunci când ne este frică, putem avea palpitații, senzația de sufocare sau nod în gât, apăsare în piept, amețeală sau senzația de derealizare, dureri de cap. Astfel de manifestări fiziologice sunt pe cât de normale în reacția de frică, pe atât de inconfortabile, chiar înfricoșătoare și greu de tolerat, mai ales dacă nu le înțelegem și le interpretăm greșit.
Senzațiile fiziologice din tulburarea de panică
În cazul tulburării de panică, persoanele ajung să dezvolte o frică marcantă și excesivă față de astfel de senzații fiziologice, pe care le percep ca fiind periculoase, îngrozitoare și aproape imposibil de suportat. Aceasta reprezintă chiar trăsătura definitorie a tulburării de panică, pe care o mai numim frica de frică, deoarece persoanele se tem de senzațiile fiziologice asociate cu emoții precum frica și anxietatea.
Unul dintre motivele pentru care teama de senzații fiziologice este atât de crescută, iar toleranța față de ele este atât de scăzută, se datorează faptului că acestea sunt interpretate greșit și într-un mod catastrofic. Spre exemplu, palpitațiile sunt deseori interpretate ca pe un semn că urmează un infarct, durerile de cap ca reflectând un AVC, iar multe persoane interpretează senzația de amețeală sau derealizare ca pe un semn că urmează să piardă controlul și să înnebunească. Altfel spus, atunci când apar modificări somatice în corp, persoanele care suferă de tulburare de panică cred că urmează să se întâmple ceva foarte rău și se sperie foarte tare.
Ce înseamnă, de fapt, aceste senzații fiziologice
Motivul pentru care modificările somatice se pot amplifica și pot escalada într-un atac de panică în toată regula are legătură cu ce se întâmplă în corpul nostru atunci când simțim frică. În acel moment, creierul nostru crede că suntem în pericol și ne pregătește să facem față pericolului prin secreția de hormoni ai stresului, numiți adrenalină și cortizol, care au o serie de efecte fiziologice asupra corpului.
Apar palpitațiile, din cauză că adrenalina întărește inima și o accelerează, valuri de căldură, transpirații, frisoane, care se datorează faptului că se accelerează metabolismul în corp. Din cauză că se introduce mult oxigen în corp, care nu este consumat prin efort, pot să apară amețelile, senzația de derealizare/depersonalizare, chiar senzația de sufocare, având în vedere că hiperventilăm pentru a introduce mai mult oxigen în organism pentru eventualul efort.
Mai exact, tot ceea ce simțim în corp când suntem panicați sunt doar reacții normale și naturale ale organismului la pericol, care ne ajută să acționăm în fața pericolului. Doar că pericolul nu este real, ci mai degrabă este o alarmă falsă. Este ca și când pornește alarma de incendiu, în ciuda faptului că nu există foc.
Cu ce trebuie să rămânem este că atunci când simțim panică sau teamă, corpul nostru funcționează perfect și nu avem ce să pățim. Dacă stăm să ne gândim, în panică apar modificări somatice similare cu cele care apar atunci când facem mișcare – avem palpitații, senzația de sufocare, de scurtare a respirației, transpirații. Doar că atunci când facem mișcare nu interpretăm aceste senzații într-un mod catastrofic, ci le normalizăm. În schimb, atunci când exact aceleași senzații apar pe fond de panică sau de frică, sunt interpretate într-un mod catastrofic și credem că urmează să se întâmple ceva îngrozitor. Dar în realitate, dacă suntem sănătoși și nu ne confruntăm cu probleme medicale, este important să înțelegem că astfel de senzații fiziologice pot fi într-adevăr extrem de neplăcute și inconfortabile, dar nu pățim nimic de la ele. Nu sunt nici periculoase, nici fatale, și trec întotdeauna, oricât de chinuitoare ar fi pe moment.
Dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Raluca Liștea
0736.177.407