Nevoia obsesivă de a primi un diagnostic care să le confirme convingerile îi face adesea să aloce mult timp și resurse financiare pentru a se documenta și a obține într-un fel sau altul diagnosticul „dorit”.
Datorită acestor lucruri, viața socială și familială a ipohondrului este afectată, el fiind preocupat în principal de propria „boală” și nu de alte activități sociale.
Verificările repetate ale funcționării organismului reprezintă una din preocupările lor esențiale, ei fiind atenți la eventualele palpitații, își pot observa urina și fecalele, starea sânilor și a testicolelor, eventuale stari de ameteala, dureri etc. Aceste verificări pot produce disconfort ca în cazul unor investigații medicale, dar și în absența acestora se menține trează atenția subiectului asupra propriului său organism.
Totodată, ei pot dezvolta și comportamente de evitare care îmbracă diverse forme, astfel poate apărea tendința de a evita efortul fizic sau expunerea la informații privind diverse boli. Unii pot încerca să își controleze gândurile pentru a nu se mai gândi la boală, dezvoltând strategii de distragere a atenției.
O altă categorie de comportamente care afectează viața celor ce suferă de această afecțiune o reprezintă comportamentele cu caracter preventiv, menite să reducă riscul de îmbolnăvire în viitor. Astfel, de pildă, o persoană cu anxietate legată de o afecțiune cardiacă poate consuma zilnic câte o tabletă de aspirină, în timp ce un altul poate lua vitamine, deși acestea nu sunt necesare.
În cazul în care nu se exagerează, aceste comportamente nu sunt nocive prin ele însele, dar mențin preocupările legate de starea de sănătate și convingerea că persoana este bolnavă și are nevoie de tratament. Alte comportamente preventive, cum ar fi odihna excesivă, pot fi nocive pentru că scot organismul din formă și creează senzația de lipsă de energie, elemente ce vor fi imediat considerate ca semnele unei boli grave.
Persoanele din jurul unui ipohondru sunt de o importanță crucială în efortul pe care acesta îl poate depune în direcția vindecării acestei afecțiuni, cu atât mai mult cu cât convingerile negative legate de starea de sănătate sunt menținute și de solicitarea de încurajări din partea celorlalți. Acestea pot avea un caracter direct ca, spre exemplu, interogarea membrilor familiei sau prietenilor în legătură cu simptomele sau, mai subtil, aceștia le povestesc celorlalți despre ceea ce simt.
Ce este important de ştiut în relaţia cu un ipohondru:
-
Ajută-l, pe cât posibil, să apeleze la un psihoterapeut, astfel va primi susținerea unui specialist l-ar ajuta să înțeleagă mai bine prin ce trece si ce ar putea face sa scape de aceste ganduri negre, astfel sa poata trai viata intr-un mod mai placut.
-
Nu minimaliza convingerile sale; încearcă să îl asculți și să îl sprijini, fără însă a-i nega suferința reală;
-
Vorbește cu el despre emoțiile pe care le simte și nu despre simptome. Acest lucru îl va ajuta să se deschidă și nu se mai gândească atât de mult la corpul lui;
-
Această afecțiune este foarte solicitantă, iar persoana care suferă de ea are nevoie de foarte multă afecțiune și înțelegere.
E foarte important ca atunci cand observati in viata dvs astfel de stari sa apelati cat mai repede la ajutorul profesionist al unui psihoterapeut, inainte ca ele sa se inrautateasca. Interventia cognitiv comportamentala are rezultatele cele mai bune in tratarea acestor stari pentru ca functioneaza dupa un protocol stiintific foarte bine fundamentat. Impreuna cu un psihoterapeut veti putea discuta toate aspectele starii dvs, acesta va va explica toate cauzele si apoi veti invata impreuna cum sa le controlati asa incat sa reusiti sa va bucurati mai mult de viata.
Daca nu locuiti in Bucuresti sau va este greu sa ajungeti la cabinet, va puteti inscrie in aplicatia online www.gandestesanatos.ro – aici inscrierea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite!
Psihoterapeut Mihaela Iote
0736.632.545
mihaela.iote@psihosolutii.ro