Cu toții știm ce este furia și cu siguranță fiecare dintre noi a experimentat-o la un moment dat. Furia este o emoție absolut normală și, de obicei, sănătoasă. Însă atunci când scapă de sub control, se transformă într-o emoție distructivă, conducând la probleme diverse la locul de muncă, în relațiile personale și în ceea ce privește calitatea vieții.
Modul natural și instinctiv de exprimare a furiei este acela de a răspunde agresiv. Furia este un răspuns natural, adaptativ la amenințări (presupune cel mai adesea, emoții și comportamente puternice și agresive care permit oamenilor să lupte și să se apere atunci când sunt atacați). Așadar, un anumit nivel de furie este necesar pentru supraviețuirea noastră. Pe de altă parte, nu putem izbucni la fiecare persoană sau obiect care ne irită/deranjează. Legile, regulile sociale și bunul simț stabilesc limite despre cât de departe ne este permis să ne lăsăm conduși de furie.
Oamenii folosesc atât procese conștiente, cât și inconștiente pentru a face față stărilor de furie. Cele 3 abordări principale sunt: exprimarea, suprimarea și calmarea.
Exprimarea sentimentelor de furie într-un mod asertiv și nu agresiv, este cel mai sănătos mod de exprimare a furiei. Pentru a reuși să facem asta, e nevoie să învățăm cum să ne exprimăm în mod clar nevoile și modul în care acestea pot fi satisfăcute, fără să-i rănim pe ceilalți. A fi asertiv nu înseamnă a fi insistent și inflexibil, ci a fi respectuos la adresa propriei persoane și a celorlalți.
Furia poate fi, de asemeanea, suprimată și apoi transformată sau redirecționată. Acest lucru se întâmplă atunci când cineva își stăpânește furia, nu se mai gândește la ea și se concentrează pe ceva pozitiv, scopul fiind acela de a inhiba sau de a suprima furia și de a o transforma într-un comportament mai constructiv. Pericolul unui astfel de răspuns este că dacă nu se realizează o manifestare externă, furia revine în interior, putând cauza hipertensiune arterială sau depresie. Furia neexprimată poate cauza alte probleme, precum: comportament pasiv-agresiv, cinism, ostilitate față de ceilalți și critică, ceea ce va afecta relațiile interpersonale.
Nu în ultimul rând, cea de-a treia posibilitate, este aceea de a încerca să ne calmăm. Aceasta presupune să controlăm atât comportamentele exterioare, cât și răspunsurile interne, să parcurgem pași pentru reducerea ritmului cardiac, să ne calmăm și să permitem emoțiilor să se potolească.
Atunci când niciuna dintre cele 3 tehnici nu funcționează, apar problemele.
Scopul managementului furiei este acela de a reduce atât reacțiile emoționale, cât și agitația fiziologică apărută ca o consecință a furiei. Nu putem evita sau scăpa de lucrurile sau persoanele care ne supără și nici nu le putem schimba, dar putem învăța cum anume să ne controlăm reacțiile.
În cele ce urmează voi inventaria câteva din strategiile menite să ne ajute să ținem furia la distanță:
1. Relaxarea. Instrumente simple de relaxare, precum respirație adâncă și imagerie de relaxare, ne pot ajuta să ne calmăm sentimentele de furie. Important este ca acestea să fie practicate zilnic, astfel încât să poată fi folosite automat în situații tensionate.
2. Restructurarea cognitivă. Schimbarea modului de gândire și a discursului mental pe care îl au oamenii atunci când se înfurie și înlocuirea acestor gânduri cu unele mai raționale, vor ajuta la schimbarea emoțiilor și a comportamentelor atunci când unele lucruri nu se întâmplă conform anumitor așteptări.
3. Rezolvarea de probleme. Uneori, furia și frustrarea sunt cauzate de probleme cât se poate de reale și de inevitabile. Nu toată furia este nejustificată și sunt momente în care reprezintă un răspuns sănătos și natural la astfel de dificultăți. Pentru că nu toate problemele au o soluție, cea mai bună atitudine pentru a depăși astfel de situații este a ne concentra pe modul în care le putem gestiona, mai degrabă decât pe a ne focusa pe găsirea unei soluții.
4. Comunicarea mai eficientă. Oamenii furioși tind să tragă concluzii și să acționeze conform acestora, iar unele dintre aceste concluzii pot fi extrem de greșite. Ar fi recomandat ca, într-o discuție aprinsă, să ne orpim și să ne gândim la felul în care vom răspunde, fără să spunem primul lucru care ne vine în minte. În același timp, este important să ascultăm atent și la ceea ce spune celălalt și să ne luăm niște timp înainte de a răspunde.
5. Folosirea umorului. Umorul reușește întotdeauna să detensioneze o situație, ajutând persoanele să își schimbe perspectiva într-una mult mai echilibrată. Acesta ajută ca oamenii să nu se ia mereu mult prea în serios. Furia este o emoție reală, dar adesea acompaniată de idei care, dacă sunt analizate, ne pot face să râdem.
6. Schimbarea mediului. Uneori, contextul în care ne aflăm ne alimentează furia și iritarea. Problemele și responsabilitățile pot cântări prea mult și să contribuie la o astfel de stare. Este recomandat ca într-o astfel de situație să ne luăm o pauză până reușim să ne liniștim.
Acestea sunt câteva dintre principalele tehnici de care ne putem folosi pentru a încerca să facem față situațiilor problematice în care furia ne pune la încercare. A învăța să controlăm această emoție poate fi însă, foarte provocator uneori, astfel că nu reușim să ne reglăm de unii singuri. Când lucrurile scapă de sub control, iar oamenii ajung să regrete unele lucruri pe care le fac sau că îi rănesc pe cei din jur, este un indiciu că acesta ar putea fi un moment potrivit în care să caute ajutor.
Dacă aveți nevoie de sprijin în a depăși furia excesivă, vă așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii puteți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizați o programare.
NOU! Accesați gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Dacă doriți și interacțiune cu un psiholog vă puteți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896