Conform Asociaţiei Americane de Psihologie, lipsa de speranţă reprezintă sentimentul pe care îl avem atunci când credem că nu vom experimenta emoţii pozitive sau o îmbunătăţire a stării noastre.
Când suntem lipsiţi de speranţă credem că viitorul arată sumbru, că nimic nu poate ieşi bine sau că totul este împotriva noastră; uneori credem că suntem blestemaţi de soartă, că avem ghinion sau că pur şi simplu ne lipseşte ceea ce avem nevoie pentru a fi fericiţi. Când suntem deznădăjnuiţi, se întâmplă să ne uităm cu lentilele greşite chiar şi la trecutul nostru: uitându-ne în urmă, vedem un şir lung de eşecuri care netezesc calea unui viitor plin de nereuşite şi chiar mai multă tristeţe.
Fără îndoială, deznădejdea reprezintă un element al tabloului clinic al depresiei. Care sunt modalităţile prin care putem lupta împotriva ei şi care sunt cele mai importante arme de care dispunem pentru a reuşi acest demers?
În primul rând, este foarte important felul în care privim lipsa de speranţă; atât timp cât reuşim să o privim ca pe un simptom al depresiei şi nu ca pe o reflectare corectă a realităţii, situaţia este mai uşor de ţinut sub control. Cunoscutul psiholog american Robert L. Leahy face o paralelă în acest sens cu febra pe care o resimţim atunci când avem o infecţie în corp: faptul că temperatura corpului nostru creşte şi resimţim căldură la nivelul corpului, nu înseamnă că în cameră sunt 39 de grade Celsius.
Pune-ţi o întrebare şi răspunde sincer: te ajută în vreun fel faptul că priveşti lucrurile într-un mod lipsit de speranţă? Adesea, deznădejdea reprezintă un semnal de alarmă al faptului că jocul pe care îl jucăm este perdant şi se transformă într-o strategie de evitare a dezamăgirii. Stând de o parte, eşti ferit de efortul pe care ar trebui să-l faci într-un demers considerat inutil şi cu un rezultat eminamente negativ de către mintea noastră. Decât să exclami ‘Ce prost am fost crezând că poate funcţiona!’, preferi să fii deznădăjduit şi să stai pe margine. Adevărul este că lipsa de speranţă nu este aliatul nostru şi nu ne protejează; în cele din urmă, ceea ce a părut la un moment dat a fi o opţiune viabilă sau poate singura, se dovedeşte a ne înfrânge.
Nu în ultimul rând, nu lăsa lipsa de speranţă să devină o profeţie care se auto îndeplineşte. Mecanismul prin care se întâmplă acest lucru este următorul: fiind deznădăjduiţi, ne construim întregul viitor pe lipsa de speranţă; neîncercând lucruri care să ne facă să ne simţim bine, renunțând uşor când apare un obstacol în calea îndeplinirii unui scop sau nepersistând suficient în a face comportamentele care ar putea să ne scoată din cercul vicios în care ne aflăm, ne garantăm un viitor în care stările emoţionale negative îşi vor face simţită prezenţa.
Sper ca aceste informaţii să te ajute să ai o viziune mai limpede asupra felului în care putem gestiona lipsa de speranţă, iar dacă ai nevoie de ajutor din partea psihologului, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj. În caz că nu poți ajunge, intră pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psihoterapeut Anca Nemțeanu
0744.583.945