Anxietatea nu are o singură cauză — nu există o genă, o experiență de viață sau un element neurochimic izolat care să o explice pe deplin. În schimb, ea apare dintr-o combinație de trei factori: biologie (sistemul înnăscut de luptă-sau-fugi și chimia creierului), mediu (experiențele din copilărie și stresorii actuali) și psihologie (distorsiunile cognitive prin care interpretăm realitatea). Înțelegerea acestor trei componente te ajută să vezi anxietatea nu ca pe un defect personal, ci ca pe rezultatul firesc al unui cumul de factori.
Biologia anxietății
Anxietatea este înnăscută în fiziologia umană și asta din motive întemeiate. Cu mii de ani în urmă, pe când mergeau dintr-un loc în altul pe cuprinsul unei planete în mare măsură neexplorate, oamenii călătoreau alături de o varietate de amenințări. În lipsa unui sistem de avertizare intern, probabil că primii oameni s-ar fi confruntat cu dispariția lor ca specie. Din fericire, s-a pus în aplicare sistemul luptă-sau-fugi. Impulsionat de un val de elemente chimice și impulsuri electrice, corpul tău se pregătește pentru una dintre cele două acțiuni când se confruntă cu o amenințare probabilă: apără-te de amenințare sau fugi.
Când se întâmplă asta, se produc o varietate de procese adaptative. Inima pompează mai repede sângele în mușchi, lucru care le oferă nutrienții suplimentari necesari pentru a se lupta sau a da bir cu fugiții. Vederea se intensifică pentru a te concentra mai bine asupra amenințării, astfel încât să nu te lași distras de stimuli neimportanți din jur. Respirația se adâncește și se îndesește pentru a livra mai mult oxigen sistemului. Însă, odată ce amenințarea a dispărut sau cel puțin când crezi că a dispărut, are loc un proces invers, în cadrul căruia corpul își recapătă echilibrul.
Sistemul luptă-sau-fugi a fost înscris în genele umane și transmis din generație în generație. Din păcate, programul de operare al acestui sistem biologic nu a fost actualizat pentru lumea modernă. Pentru unii oameni, alarma se declanșează în lipsa unei amenințări reale (de ex., la zoo, când văd un șarpe în spatele unui geam) sau fără un motiv clar.
Structurile cerebrale, precum și substanțele chimice, joacă roluri esențiale în anxietate. Acidul gama-aminobutiric (GABA) stabilește cât de relaxat sau excitat ești. Un nivel prea mic de GABA duce la anxietate, iar prea mult GABA creează o stare exagerat de relaxată. Alte substanțe chimice importante asociate cu anxietatea sunt serotonina și norepinefrina. Acestea sunt elemente chimice vizate atunci când anxietatea se tratează medicamentos.
Amigdala este o structură a creierului responsabilă pentru memorie, mai ales pentru amintirile cu încărcătură emoțională. Când te confrunți cu o situație înfricoșătoare, această mică grupare de celule va înmagazina evenimentul pentru a fi folosit în viitor, fie că vrei, fie că nu.
Rolul mediului în apariția anxietății
Experiențele timpurii din copilărie, în cadrul familiei, la școală și cu prietenii, au în egală măsură de-a face cu cine ești astăzi. Mediul actual contribuie și el la anxietate (termene strânse, probleme financiare, relații disfuncționale, boli). Viața scoate mereu în cale provocări în cadrul relației, la serviciu, în familie și în domeniul social. În diferite măsuri, fiecare dintre ele contribuie la anxietate. Iar în lipsa unei pauze de la stresul cronic, corpul și mintea vor suporta consecințe.
Psihologia anxietății: cum interpretările tale contează
Psihologia anxietății este relativ simplă. Felul în care percepi, interpretezi și etichetezi oamenii, situațiile, evenimentele și cam toate celelalte lucruri contribuie semnificativ la anxietate. Apar ceea ce numim distorsiuni cognitive, care sunt gânduri exagerate, adesea nesusținute de dovezi. Ele sunt moduri în care te convingi singur să crezi ceva când nu e neapărat adevărat. Sunt produse ale experiențelor tale anterioare, ale situațiilor curente, ale personalității și, probabil, în oarecare măsură, ale biologiei. Sunt, în general, tipare cognitive de-o viață și este foarte dificil să renunți la ele. Aceste tipare de gândire distorsionate sunt legate de ceea ce simți și cum te comporți, iar multe dintre ele sunt direct legate de dezvoltarea și menținerea anxietății.
Așadar, anxietatea apare ca urmare a acțiunii unui cumul de factori.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896