Psiholog Irina Paraschiv: „În viața multora dintre noi au intervenit, la un anumit moment dat, stări de neliniște și îngrijorare, poate însoțite de senzații fiziologice neplăcute: senzații de amorțeală, bătăi puternice ale inimii, durere sau presiune în piept, senzație de sufocare sau nod în gât, dificultăți de respirație, încordare și tensiune musculară, confuzie și amețeală, frica de a face un infarct, un atac cerebral sau de a „înnebuni”, însoțite de teama că urmează să se întâmple ceva rău. Toate aceste simptome, atunci când sunt foarte intense, pot indica existența unor stări de anxietate și panică.
Din păcate, frecvența cu care aceste stări sunt întâlnite în rândul populației este destul de ridicată, iar ele sunt resimțite ca fiind extrem de chinuitoare și afectează semnificativ calitatea vieții.
Există încă o mare reticență în a apela la un psihoterapeut atunci când apar aceste stări. În același timp, există și o mare varietate de orientări terapeutice dintre care persoanele pot alege.
În acest articol îmi propun să descriu, împreună cu una dintre clientele cu care am lucrat pe acest tip de tulburare, ce înseamnă anxietatea și panica din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale și ce presupune intervenția cognitiv-comportamentală în tratarea acestor probleme, aceasta fiind o orientare terapeutică validată prin numeroase studii științifice.”
Ce înseamnă panica?
De cele mai multe ori, un atac de panică apare după o perioadă în care, din diferite motive, ne-am simțit mai rău decât de obicei, mai slăbiți, mai puțin energici sau pur și simplu diferit față de starea noastră obișnuită. În acel moment, începem să ne îngrijorăm și ne punem întrebări precum: „Oare ce se întâmplă cu mine?”. Această îngrijorare generează frică, iar frica produce în corp o serie de reacții și senzații, cum sunt cele descrise mai sus.
O persoană care a trecut prin astfel de stări le poate descrie foarte bine.
Alina G.: „Mi-ar plăcea să vă spun că doar una dintre stările menționate anterior este înfricoșătoare, însă, în momentul atacului de panică, apare un cumul de senzații chinuitoare. Le-am resimțit pe toate în toți acești ani de când mă confrunt cu stările de panică și cred că de fiecare dată m-am speriat la fel. Intensitatea gândului negativ este atât de puternică, încât ajungi să crezi că acesta este sfârșitul.
Eu m-am luptat cel mai mult cu senzația de derealizare și depersonalizare. În momentul în care se apropia atacul, chiar nu mai știam ce se întâmplă cu mine și, deși nu-mi pierdeam cunoștința, parcă totul era un vis. Poate că de acolo mi se trage fobia de a înnebuni, pentru că în acele momente cumplite eram convinsă că atunci voi pierde contactul cu realitatea și voi ajunge o «legumă».”
Psiholog Irina Paraschiv: „De cele mai multe ori, frica generată de astfel de gânduri duce la instalarea unei stări de alertă în corp, ceea ce îl face să se pregătească pentru «luptă sau fugă», ca răspuns la pericolul perceput. Din acest motiv, explicația acestor stări este, de multe ori, una cât se poate de logică, chiar dacă, la început, ele generează și mai multe gânduri chinuitoare pentru persoanele care trec prin astfel de experiențe.”
Alina G.: „O altă perioadă din viața mea a fost aceea în care atacurile de panică apăreau pentru că eram speriată să nu fac infarct. Simptomele erau atât de reale, încât nu aveam cum să mă înșel. Exact ceea ce știam că se întâmplă în organism în timpul unui infarct, exact aceeași senzație aveam și eu. Făcusem o adevărată «pasiune» pentru serviciul de ambulanță, cardiologi și tot ceea ce însemna analize.”
Ce putem face?
Psiholog Irina Paraschiv: „Pentru că, de cele mai multe ori, aceste stări sunt menținute de un șir de gânduri negative, iraționale și catastrofale, este destul de dificil să ieșim din acest cerc vicios fără ajutor specializat.
Psihoterapia cognitivă pornește de la premisa că stările emoționale negative, cum este și panica, sunt cauzate de un anumit mod de a gândi și de a interpreta senzațiile fizice din corp sau situațiile cu care ne confruntăm. Astfel, în ședințele de psihoterapie identificăm și aducem în prim-plan aceste gânduri nerealiste și iraționale, apoi le analizăm și le contraargumentăm. Scopul este dezvoltarea unui mod de gândire mai rațional, care să vă ajute să controlați aceste stări și să vă bucurați din nou de viață.
În prima etapă a psihoterapiei, persoana care se confruntă cu aceste stări va înțelege ce se întâmplă în mintea și în corpul său atunci când apare anxietatea sau atacul de panică. Apoi, folosind exerciții și tehnici specifice, psihoterapeutul o va ajuta să identifice, să dispute și, în cele din urmă, să restructureze gândurile iraționale, astfel încât „pericolul” perceput de creier să nu mai apară, iar stările de anxietate și panică să poată fi controlate.
Totodată, acest proces presupune un efort conștient și voluntar. Este nevoie să învățăm să observăm gândurile care până atunci ni se păreau firești și să le analizăm într-un mod cât mai rațional, logic și funcțional.
Așa cum au observat și persoanele care au trecut prin această experiență:
Alina G.: „Este aproape imposibil pentru un om aflat într-un atac de panică să gândească rațional. Asta o pot garanta, pentru că, în perioada de început, atacurile de panică erau atât de epuizante, încât ajungeam să mă simt mai bine doar pentru că oboseam să mai gândesc «greșit». Fără un ajutor de specialitate, nu văd posibilă rezolvarea acestei probleme. Cel puțin, în cazul meu, doar așa a funcționat. Tratamentul medicamentos nu a fost suficient și atunci am fost nevoită să apelez la terapie.”
Psiholog Irina Paraschiv: „Totuși, acest efort merită. Încet, încet, cu sprijinul psihoterapeutului și prin exercițiu constant, persoanele reușesc să își controleze stările negative. Partea cea mai bună este că psihoterapia cognitiv-comportamentală oferă instrumentele necesare pentru ca aceste stări să poată fi gestionate și pe viitor, fără să mai fie nevoie de ajutorul psihoterapeutului sau de medicație.”
Alina G.: „Nici în momentul de față nu sunt recuperată complet, însă acum am toate armele pentru a înfrunta situația. Îmi aduc perfect aminte ultimul atac de panică, petrecut în urmă cu patru luni. Pentru că făcusem deja câteva ședințe de terapie și mă străduiam să urmez pașii recomandați, reținusem câteva noțiuni importante. Știam că, pentru a scăpa de senzația de derealizare, trebuie să-mi reglez respirația. Asta am și făcut și parcă imediat m-am simțit mai bine. Apoi mi-am amintit că, dacă îmi distrag atenția, voi reuși să controlez momentul. Exact asta s-a întâmplat. Am reușit să opresc atacul de panică încă din fașă. A fost o adevărată victorie! După un timp atât de scurt de exerciții aveam deja rezultate. Cum de nu am aflat acest secret cu opt ani mai devreme?”
Psiholog Irina Paraschiv: „Din fericire, psihoterapia cognitiv-comportamentală oferă rezultate foarte bune în peste 90% dintre cazuri, atunci când sunt urmate recomandările psihoterapeutului.”
Alina G.: „Este trist că nu avem curajul să cerem ajutor. Avem multe prejudecăți, iar acestea ne afectează sănătatea. Suntem atât de mulți în această situație… Haideți să facem ceva pentru noi, pentru sufletul nostru! Haideți să învățăm să facem pace cu stările noastre!”
Așadar, vă invit să nu trăiți cu aceste stări negative și cu anxietatea permanentă că urmează să se întâmple ceva rău, atât timp cât există o metodă eficientă prin care le puteți controla și vă puteți bucura din nou de viață, în fiecare zi.
Psihoterapeut Irina Paraschiv & Alina G.