Dacă te-ai confruntat vreodată cu atacuri de panică, e posibil ca zilele caniculare să te facă mai vigilent la senzațiile din corpul tău — puls accelerat, senzație de aer irespirabil sau slăbiciune. Aceste simptome sunt, în mare parte, reacții normale ale corpului la căldura extremă, nu semne ale unui atac de panică, iar înțelegerea diferenței te poate ajuta să treci mai ușor peste această perioadă.
De ce persoanele cu atacuri de panică sunt mai sensibile la căldură
Cele mai multe persoane au dificultăți în perioada de vară din cauza temperaturilor ridicate și experimentează tot felul de neplăceri. Însă persoanele care s-au confruntat cu atacuri de panică pot fi mai sensibile în această perioadă.
În România, vremea este caniculară atunci când temperaturile maxime ating sau depășesc 35°C în cursul zilei și ajung la 20°C sau peste acest prag noaptea.
Cum reacționează corpul la căldură
Un corp sănătos are capacitatea de a-și menține temperatura în jur de 37°C, însă în funcție de nivelul activității fizice, pot apărea variații, de regulă mai mici de 1°C. Creșterea temperaturii corpului cu mai mult de 1°C se întâlnește când temperatura mediului ambiant depășește capacitatea corpului de a se adapta. Iar atunci el face eforturi pentru a se răci.
Când ieși din casă de la o anumită temperatură ambientală și te confrunți cu o temperatură cu până la 10-15 grade mai mare, corpul tău are nevoie de un timp de adaptare. Acest timp de adaptare la temperatura exterioară este în jur de 10-15 minute, iar atunci pot apărea și ușoare simptome în corpul tău.
Procesul de adaptare se realizează prin accelerarea metabolismului, ce determină o ușoară creștere a pulsului și a tensiunii arteriale, aceasta însemnând că inima va bate mai repede pentru a pompa mai mult sânge la nivelul pielii, eliminându-se astfel căldura prin intermediul transpirației.
Cum poate fi confundat disconfortul cu un atac de panică
În aceste condiții, cele mai multe persoane resimt un ușor disconfort. Dacă însă te-ai confruntat în trecut cu atacuri de panică și/sau anxietate, tendința este să fii hipervigilent cu senzațiile pe care le resimți în corp, iar acest disconfort să fie perceput mult mai accentuat.
Creșterea ușoară a pulsului poate aminti de palpitațiile din atacurile de panică și poate fi interpretată eronat, ajungând la frica de a nu avea un nou atac de panică sau chiar la evitarea ieșirilor din casă.
Disconfortul resimțit în corp ca o senzație de slăbiciune este cel mai adesea asociat cu leșinul. Dar să nu uităm faptul că leșinul se produce doar dacă ești și deshidratat și ai și alte probleme medicale.
Trecerea bruscă de la o temperatură la alta îți poate da senzația că aerul este irespirabil, sufocant. Pentru că senzația de sufocare este unul dintre simptomele atacurilor de panică, multe persoane o pot asocia cu declanșarea acestuia.
În această perioadă, din cauza caniculei, sunt des mediatizate cazurile în care anumite persoane leșină sau suferă diverse complicații ale problemelor de sănătate existente. Empatizând cu cazurile prezentate, unele persoane se pot gândi că vor experimenta și ele leșinul sau alte complicații.
Ce este normal să simți în perioadele de caniculă
Se întâmplă adesea ca după câteva zile de caniculă calitatea somnului să scadă, te poți simți slăbit, cu pofta de mâncare scăzută, iar puterea de concentrare este diminuată. Aceste modificări în ritmul tău zilnic sunt normale, având în vedere schimbările prin care organismul trece, și nu reprezintă un motiv real de îngrijorare.
Așadar, perioada verii poate fi însoțită uneori și de urmări mai puțin plăcute pentru majoritatea dintre noi, însă cu siguranță sunt mult mai multe aspecte de care te poți bucura și poți găsi modalități de a face mai ușoară adaptarea la schimbările meteorologice din această perioadă.
Este important, prin urmare, să îți asiguri o hidratare optimă, să eviți expunerea prelungită la soare și să recunoști ușoarele simptome resimțite pe parcursul caniculei ca fiind unele normale.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Mihaela Stîngă
0760 737 493
mihaela.stinga@psihosolutii.ro