În ultimii ani, interesul pentru fericire a crescut enorm. Căutările pe Google despre ce este fericirea sau cum putem fi fericiți sunt mai numeroase decât multe alte subiecte din domeniul sănătății mintale. Cu toate acestea, puțini oameni își pun o întrebare esențială: ce înseamnă, de fapt, fericirea?
Mulți dintre noi asociem fericirea cu o stare permanentă de bine, plăcere și satisfacție. Însă cercetările din psihologie arată că lucrurile sunt mai complexe. Fericirea nu înseamnă să te simți extraordinar în fiecare zi, ci mai degrabă să fii mulțumit de direcția în care merge viața ta și să ai sentimentul că aceasta are sens.
Ce este, de fapt, fericirea?
În psihologie, fericirea este definită mai degrabă prin nivelul de satisfacție față de propria viață decât prin intensitatea emoțiilor pozitive trăite zilnic.
Cu alte cuvinte, fericirea înseamnă mai degrabă sens decât plăcere continuă.
Emoțiile pozitive sunt importante, însă ele sunt, prin natura lor, trecătoare. Acest lucru nu reprezintă un defect al creierului nostru, ci un mecanism adaptativ. Dacă ne-am simți permanent extraordinar, emoțiile și-ar pierde rolul de a ne motiva să căutăm ceea ce este benefic pentru noi.
Creierul își modifică permanent starea emoțională în funcție de informațiile pe care le primește din corp și din mediul înconjurător. A ne aștepta să rămânem într-o stare constantă de fericire este la fel de nerealist precum a crede că o singură masă ne va ține sătui pentru tot restul vieții.
De ce căutarea fericirii poate deveni o capcană
Societatea modernă transmite constant același mesaj: trebuie să fim fericiți.
Cărți, cursuri, reclame și rețele sociale promovează ideea că putem și chiar ar trebui să ne simțim extraordinar în fiecare zi. În timp, această idee poate deveni o presiune.
Dacă nu ne simțim fericiți, ajungem să credem că este ceva în neregulă cu noi.
Problema este că acest standard este imposibil de atins. Starea de bine permanentă nu reprezintă o funcționare normală a psihicului uman.
Mai mult decât atât, suntem expuși zilnic imaginilor atent selectate de pe rețelele sociale, unde oamenii par mereu frumoși, relaxați și împliniți. Comparându-ne viața reală cu aceste imagini idealizate, așteptările noastre devin nerealiste, iar diferența dintre ceea ce trăim și ceea ce credem că ar trebui să trăim generează frustrare și dezamăgire.
Poate că unul dintre cele mai sănătoase mesaje pe care ni le-am putea spune este:
„Este în regulă să te simți rău uneori.”
De ce alergăm după fericire fără să o găsim
În majoritatea domeniilor vieții, cu cât depunem mai mult efort, cu atât cresc șansele de a obține rezultatul dorit.
În cazul fericirii însă, lucrurile par să funcționeze invers.
Cu cât ne concentrăm mai mult asupra ideii de a fi fericiți tot timpul, cu atât riscăm să devenim mai atenți la momentele în care nu suntem. Astfel, fericirea ajunge să ne scape printre degete tocmai pentru că o transformăm într-un obiectiv permanent.
Fericirea nu este o colecție de plăceri
Una dintre cele mai răspândite concepții greșite este aceea că fericirea reprezintă acumularea continuă de experiențe plăcute.
Este foarte puțin probabil ca oamenii care au trăit de-a lungul celei mai mari părți din istoria omenirii să fi considerat că sensul vieții este reprezentat de un șir nesfârșit de momente de plăcere.
Această perspectivă este relativ recentă și este alimentată în mare măsură de cultura consumului și de imaginea promovată în mediul online.
În realitate, oamenii au supraviețuit și au evoluat datorită colaborării, apartenenței și scopurilor comune. Sensul, relațiile și contribuția la binele celorlalți au avut întotdeauna un rol mult mai important decât confortul permanent.
Cum apare adevărata stare de bine
Fericirea nu ar trebui privită ca un obiectiv în sine.
Ea apare ca efect secundar atunci când trăim în acord cu valorile noastre, construim relații sănătoase, contribuim la ceva mai mare decât noi și găsim sens în ceea ce facem.
Cu alte cuvinte, nu devenim fericiți pentru că urmărim fericirea, ci pentru că ne concentrăm asupra unei vieți pline de sens.
Dacă treci printr-o perioadă dificilă, iar anxietatea, depresia, stresul sau alte probleme emoționale îți afectează calitatea vieții, te așteptăm cu drag online sau la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 lecții sunt gratuite. Poți face o programare la unul din numerele de telefon pe care le găsești la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896