Capcanele mentale (lifetraps) sunt tipare adânc înrădăcinate, formate în copilărie, care te fac să repeți la maturitate aceleași suferințe, chiar dacă știi rațional că îți fac rău. Ele se formează prin experiențe timpurii — abandon, critică, hiperprotecție, abuz, excludere sau deprivare — și influențează felul în care gândești, simți, acționezi și relaționezi. Le poți schimba printr-un proces în opt pași: identificare, conștientizare a originilor, argumentare logică, exprimare emoțională, analiză detaliată, schimbare comportamentală, perseverență și, eventual, iertare.
Ce sunt capcanele mentale?
O capcană mentală este un tipar care începe în copilărie și are reverberații pe tot parcursul vieții. A început prin ceva ce ți s-a făcut de către familie sau de către alți copii — de exemplu ai fost abandonat, criticat, hiperprotejat, abuzat, exclus sau deprivat — iar capcana mentală a ajuns să facă parte din tine. Aceste capcane determină felul în care gândești, simți, acționezi și relaționezi cu ceilalți.
De ce repetăm tiparele dureroase din copilărie
Faptul că repeți mereu suferințele din copilărie este una dintre cele mai importante observații făcute de psihoterapia psihanalitică. Freud numea acest lucru compulsie la repetiție. De exemplu, copilul unui alcoolic va ajunge să se căsătorească cu un alcoolic, copilul abuzat va ajunge să se căsătorească cu un abuzator sau va ajunge el însuși să-i abuzeze pe alții, iar copilul hipercontrolat de către părinți le va permite altora să-i controleze viața.
Acest fenomen este surprinzător. Aproape toată lumea repetă tiparele negative din copilărie în moduri autodistructive, reușind cumva să recreeze, la vârsta adultă, situații extraordinar de similare cu cele distructive din copilărie. Capcanele mentale reprezintă modalitatea prin care repeți aceste tipare.
Capcanele mentale ca scheme cognitive
Termenul tehnic pentru o capcană este acela de schemă. Conceptul de schemă vine din psihologia cognitivă. Schemele reprezintă convingeri adânc înrădăcinate despre tine și despre lume, pe care le-ai învățat în perioada timpurie a vieții. Aceste scheme sunt elemente esențiale ale identității tale, ale sentimentului de sine. A renunța la a te mai încrede în aceste scheme ar însemna a renunța la siguranța de a ști cine ești și cum este lumea ta. De aceea te agăți de aceste scheme, deși știi că ele îți fac rău.
Aceste credințe formate devreme în viață îți oferă un anumit sentiment de predictibilitate și certitudine, fiindu-ți comode și familiare. Pare ciudat, însă ele te fac să te simți ca acasă. Din această cauză psihologii cognitiviști cred că schemele sau capcanele mentale sunt atât de dificil de schimbat.
Cum poți schimba o capcană mentală
Schimbarea unei capcane mentale implică disponibilitatea de a simți durerea. Este nevoie să înfrunți capcana fără ocolișuri și să o înțelegi. Schimbarea implică și disciplină, fiind nevoie să observi și să modifici comportamentele în mod sistematic, zi de zi. Schimbarea nu este de tipul alb sau negru, ci necesită un exercițiu constant. În continuare găsești pașii necesari pentru modificarea acestor capcane.
1. Etichetează și identifică-ți capcana mentală
Odată ce îți identifici capcana și vezi cum îți afectează viața, vei reuși mai ușor să o schimbi. Dându-i un nume, vei avea o mai bună cunoaștere de sine. Această intuiție profundă (insight) reprezintă primul pas.
2. Înțelege originile din copilărie ale capcanei
Este mult mai dificil să faci o schimbare semnificativă în privința unei dureri profunde dacă, mai întâi, nu o retrăiești. Cu toții avem mecanisme pentru a bloca această durere. Din păcate, blocând durerea, nu ajungi să-ți conștientizezi pe deplin capcanele, iar pentru a face acest lucru, trebuie să-ți reamintești copilăria. Exercițiile de imagerie sunt foarte utile în acest sens.
3. Construiește un argument logic împotriva capcanei
Pentru a-i demonstra netemeinicia, fă mai întâi o listă cu toate dovezile pro sau contra în privința modului în care se manifestă de-a lungul vieții. În majoritatea cazurilor, dovezile vor indica invaliditatea capcanei. Apoi, uită-te la lista de argumente în favoarea capcanei și întreabă-te dacă există vreo dovadă reală că această capcană reprezintă o caracteristică din naștere sau dacă ai fost făcut să crezi acest lucru de către familie sau colegii din copilărie — de exemplu, te-ai născut incompetent sau ți s-a spus în mod repetat că ești incompetent de către un părinte critic, astfel încât ai ajuns să crezi că este adevărat? Dacă, în urma acestei analize, crezi că ți se aplică în continuare capcana respectivă, întreabă-te cum poți schimba acest lucru și analizează ce poți face pentru a-ți schimba situația.
4. Scrie scrisori celor care au contribuit la capcana ta
Este important să-ți ventilezi furia și tristețea față de cele întâmplate și să-ți exprimi sentimentele. În acest sens, poți scrie scrisori tuturor celor care te-au rănit, în care să-ți exprimi sentimentele sincere. Spune-le că te-au rănit prin acțiunile lor și spune-le cum anume te-au făcut să te simți. De asemenea, este bine să le spui că nu au procedat bine și cum ai fi vrut să se comporte.
5. Analizează-ți capcana în detaliu
Este important să-ți fie foarte clar cum anume se manifestă capcana în viața ta de zi cu zi și să-ți identifici obiceiurile autodistructive care îți conservă capcanele mentale.
6. Spargerea tiparelor
Alege două sau trei modalități prin care îți consolidezi capcana și încearcă să pui în practică metodele prin care poți schimba acest lucru.
7. Perseverează
Nu renunța și nu te descuraja ușor. Capcanele pot fi schimbate, însă e nevoie de timp și de multă muncă. Perseverează și provoacă-te permanent.
8. Iertarea acordată părinților
Nu este absolut necesar să-ți ierți părinții, mai ales dacă au fost cazuri grave de abuz sau neglijare. Alegerea îți apartine în totalitate. Ceea ce s-a descoperit însă este că, în majoritatea cazurilor, iertarea se produce în mod natural, pe măsură ce înaintează procesul de vindecare, clienții ajungând să nu-și mai vadă părinții ca pe niște persoane oribile, ci mai mult ca pe niște persoane cu problemele și grijile lor, prinse, la rândul lor, în propriile capcane.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Ioana Ionicioiu
0746 211 896