Frica de a lua decizii importante — fie că alegi o casă, o mașină, o facultate sau un nou loc de muncă — apare, de cele mai multe ori, dintr-o gândire rigidă: convingerea că trebuie neapărat să iei decizia perfectă, altfel consecințele vor fi dezastruoase. Poți lua decizii mai bune și mai puțin anxioase dacă înveți să combini analiza rațională cu intuiția emoțională, dacă accepți că nicio decizie nu este garantată să fie corectă pe termen nelimitat și dacă înțelegi că majoritatea situațiilor sunt reparabile. Acest articol îți arată cum funcționează acest proces și ce poți face concret.
De ce îți este greu să iei decizii importante
Cu siguranță ai întâlnit sau ai fost chiar tu persoana care amână cât mai mult luarea unei decizii importante: ce casă să cumperi, ce mașină ți s-ar potrivi mai bine, dacă e o idee bună să îți schimbi locul de muncă sau ce facultate să alegi. Nu toate aceste decizii au aceeași greutate, însă consecințele lor pot fi la fel de nesănătoase dacă amâni prea mult sau te blochezi în fața alegerii. În ședințele de psihoterapie, întâlnesc adesea persoane care dezvoltă stări de anxietate sau chiar panică atunci când sunt puse în fața unor decizii de viață importante.
Studiile arată că frica de a lua decizii este cauzată, de cele mai multe ori, de un singur factor principal: cerința rigidă ca decizia luată să fie neapărat cea mai bună — „trebuie neapărat să iau decizia corectă, altfel va fi oribil și viața mea nu va mai fi la fel”. Acest mod de a gândi are consecințe importante asupra funcționării tale de zi cu zi, pentru că tinde să se extindă în mai multe arii ale vieții. Multe persoane se tem că nu vor spune lucrurile potrivite sau că nu vor alege vacanța perfectă și, din această cauză, amână decizia până în ultimul moment sau evită anumite situații de teama eșecului.
Pisica lui Schrödinger și incertitudinea din spatele oricărei decizii
Un exemplu util pentru a înțelege această dinamică este cel oferit de fizicianul Erwin Schrödinger. Acesta a propus un experiment imaginar în care o pisică este închisă într-o cutie metalică izolată, împreună cu un recipient ce conține o doză de otravă. Otrava se poate declanșa în orice moment, printr-un mecanism aleatoriu, fără ca cineva să poată controla momentul exact. Odată ce cutia este închisă și sigilată, pisica poate fi considerată, în același timp, și moartă și vie — pentru că nimeni nu poate ști când se va declanșa mecanismul. Până când cineva deschide cutia, soarta pisicii rămâne necunoscută.
La fel se întâmplă și atunci când te confrunți cu alegerea între două sau mai multe alternative: greutatea deciziei vine din dificultatea — uneori chiar imposibilitatea — de a prezice care vor fi consecințele pozitive sau negative. Așa cum în cazul pisicii lui Schrödinger nu poți ști rezultatul până nu deschizi cutia, nici tu nu poți ști dacă o decizie este cea corectă până nu o iei și o pui în aplicare.
Acest lucru te poate ajuta să îți maximizezi șansele de a lua o decizie bună. În momentul în care iei o decizie, nu ai de unde ști cum și când se vor schimba contextele pe care te-ai bazat. Decizia luată în acel moment este cea mai bună pe care o puteai lua atunci, pentru că te ajută să mergi mai departe, spre deosebire de a rămâne blocat.
Cum funcționează creierul atunci când iei o decizie: cortexul frontal și amigdala
În astfel de situații, este important să folosești în cel mai eficient mod două zone importante ale creierului: cortexul frontal și amigdala (nu cea din gât, care se inflamează în copilărie, ci o zonă de mărimea unei migdale, situată în centrul creierului). Cortexul frontal este responsabil de analiza logică, rațională și realistă a variabilelor, în timp ce amigdala este o zonă mai „emoțională”, responsabilă de luarea deciziilor instinctuale.
Pașii pentru a lua o decizie mai bună
Primul pas în luarea unei decizii este analiza rațională și cât mai obiectivă a alternativelor, din perspectiva consecințelor pozitive și negative. După ce realizezi această listă, este recomandată o perioadă de repaus, în care nu te mai gândești activ la variante. După câteva zile, poți reconsidera alternativele și poți lăsa amigdala să contribuie la decizia finală.
Studiile arată că persoanele care folosesc această metodă pentru deciziile importante din viața lor (ce casă să aleagă, ce mașină să cumpere etc.) au o satisfacție mai mare față de decizia luată, pe termen lung.
Explicația este simplă: cortexul frontal procesează informații raționale complexe, însă nu poate funcționa eficient cu foarte multe variabile. Gândește-te doar la câte variabile sunt implicate în alegerea unei case: zona, prețul, numărul de camere, apropierea de școală, grădiniță, parc sau locul de muncă. Blocat cu atât de multe informații, cortexul nu mai poate reacționa eficient într-un timp limitat. Însă, lăsate să se „așeze”, aceste informații pot fi procesate mult mai bine, iar partea emoțională a creierului te poate ajuta să iei decizia corectă.
Decizii simple vs. decizii complexe
În schimb, deciziile simple — dacă să cumperi o bluză sau unde să mănânci de prânz astăzi — sunt luate mai bine dacă folosești partea logică și rațională a creierului, pentru că implică mai puține variabile. Dacă le iei bazându-te pe partea emoțională, riști să faci „cumpărături de impuls”. Acesta este motivul pentru care te poți trezi cu haine pe care nu le vei purta sau care nu îți plac.
3 lucruri de ținut minte când iei o decizie importantă
- Rareori poți fi 100% sigur că decizia luată va fi cea corectă pentru totdeauna, pentru că anumite contexte se pot schimba diferit față de cum te aștepți. Gândirea sănătoasă în aceste momente este: „Mi-aș dori și voi face tot ce ține de mine ca să iau cea mai bună decizie pentru mine, însă știu că acest lucru poate să nu fie posibil. Dacă se întâmplă așa, deși va fi neplăcut, voi încerca să mă adaptez cât mai bine.”
- Analizează corect factorii implicați. Cele mai multe decizii importante au mulți factori de luat în considerare. Atât timp cât reușești să îi analizezi așa cum am descris mai sus, vei fi cât mai aproape posibil de o decizie pe care să nu o regreți și la care să te poți adapta ușor.
- Ține cont că majoritatea situațiilor sunt reparabile, gestionabile sau, pur și simplu, suportabile. Ferește-te să catastrofezi deciziile („E groaznic că nu am luat decizia corectă! Ce fac acum?!”). Majoritatea lucrurilor din viață sunt reparabile, iar oamenii au o capacitate remarcabilă de a se adapta la o gamă foarte largă de situații.
Ține cont de aceste aspecte atunci când te afli în fața unei decizii importante și observi că apar stări de neliniște, tendința de a amâna sau chiar anxietate și neputință. Înțelegerea corectă a acestor mecanisme te poate sprijini să iei decizii mai bune și mai liniștite.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Irina Paraschiv