Cum putem învinge sentimentul de vină?

Foarte multor oameni li se întâmplă să se simtă copleșiți de sentimente de vină pe care să nu le poată controla și cărora, de multe ori, nici nu le înțeleg foarte clar cauzele. Sentimentul de vină este emoția pe care o simțim atunci când apar tot felul de gânduri nesănătoase sau distorsionate. Chiar dacă acest sentiment de vină este nesănătos și nejustificat, în momentul în care cineva începe să se simtă vinovat, este posibil să devină prizonier într-o iluzie care face vina să pară întemeiată, iar aceste iluzii pot fi puternice și convingătoare. Astfel, sentimentul de vină convinge persoana că este un om rău, ceea ce duce la un sentiment de vină și mai pronunțat.

Această legătură cognitiv-emoțională blochează gândurile și sentimentele, iar oamenii sfârșesc prin a fi prinși în capcana unui sistem circular, numit “ciclul vinovăției”. Argumentarea emoțională alimentează acest ciclu. Persoanele presupun automat că din cauză că se simt vinovate, trebuie să fi greșit cumva și că merită să sufere. Este irațional, iar faptul că se detestă nu dovedește în mod necesar că au făcut vreun lucru rău. Sentimentul de vină reflectă doar credința că s-au comportat rău, la un moment dat. Tiparele comportamentale autopunitive intensifică acest ciclu al vinovăției. Gândurile care provoacă acest sentiment duc la acțiuni neproductive care consolidează convingerea că persoana este rea.

Există, din fericire, diferite metode care permit oamenilor să scape de sentimentele inadecvate de vină și să-și mărească respectul de sine. Voi face, în continuare, o trecere în revistă a unora dintre cele mai folosite astfel de metode.

1. Înregistrarea zilnică a gândurilor disfuncționale. Această metodă are rezultate foarte bune în cazul unei game largi de emoții nedorite, inclusiv în cel al vinovăției.

2. Tehnici de eliminare a formulărilor de tipul “ar trebui”. O primă metodă este să te întrebi: „Cine spune că ar trebui? Unde scrie că ar trebui?”. Scopul este să devenim conștienți că suntem critici cu noi înșine în mod inutil. Cum noi suntem cei care ne stabilim propriile reguli, în momentul în care decidem că o regulă nu este utilă, o putem revizui sau elimina. Alt mod simplu, dar eficient de a scăpa de afirmațiile de tipul „ar trebui” presupune înlocuirea sintagmei cu alt cuvânt, ca de exemplu: „Ar fi plăcut dacă” sau „Ce bine ar fi dacă”, care sună mai realist și mai puțin supărător. Altă metodă de a-l combate pe „ar trebui” presupune să ne demonstrăm că o afirmație de genul acesta nu este conformă cu realitatea.

3. Învață să rămâi ferm pe poziție. Unul dintre marile dezavantaje de a avea tendința de a te simți vinovat este că alții pot și vor folosi acest sentiment de vinovație pentru a te manipula. Dacă te simți obligat să le faci tuturor pe plac, familia și prietenii vor reuși să te constrângă efectiv să faci multe lucruri care e posibil să nu fie chiar în interesul tău. Aplicarea acestei tehnici presupune să fim hotărâți și să ne menținem fermi pe poziție, pentru că cealaltă persoană ne-ar putea face să credem că o rănim de moarte necedând solicitărilor ei. E important să ținem minte, însă, că suferința pe care o provocăm pe termen lung, neavând în vedere propriul interes, este de obicei mult mai mare.

4. Tehnica anti-văicăreț. Aceasta este una dintre cele mai eficiente și surprinzătoare metode. Funcționează de minune în situațiile în care cineva, de obicei o persoană dragă, te face să te simți frustrat, vinovat și neajutorat văicărindu-se, plângându-se și pisălogindu-te. Impulsul de a-i ajuta pe cei care se plâng întreține interacțiunea monotonă. În mod paradoxal, atunci când suntem de acord cu văicăreala lor pesimistă, ei își pierd rapid suflul. Când oamenii se văicăresc și se plâng, de obicei se simt iritați, copleșiți și nesiguri. Dacă încercăm să-i ajutăm, aceasta le sună ca o critică, pentru că implică faptul că nu gestionează lucrurile cum trebuie. În schimb, când suntem de acord cu ei și adăugăm și un compliment, se simt validați și de obicei se relaxează și se liniștesc.

5. Metoda lui Moorey pentru nemulțumiți. Aceasta presupune să găsim o modalitate de a fi de acord cu ceea ce spune o persoană care se plânge, iar apoi să distragem atenția nemulțumitului găsind ceva pozitiv în plângerea lui și comentând pe tema acesteia.

6. Crearea perspectivei. Una dintre distorsiunile cele mai comune care duce la sentimentul de vină este personalizarea. Aceasta este noțiunea greșită că tu ești până la urmă răspunzător de sentimentele și acțiunile altora sau de evenimentele care se întâmplă în mod natural. Sentimentul de vină devine mult mai greu de depășit când cineva este chinuit de durere și de disconfort substanțial și insistă că acestea rezultă din interacțiunea sa cu tine. În astfel de cazuri poate fi util să clarifici măsura în care îți poți asuma în mod realist răspunderea. Unde se încheie responsabilitatea ta și unde începe cea a celeilalte persoane? Denumirea tehnică a acestui lucru este dezatribuire, dar îi putem spune și punerea lucrurilor în perspectivă.

Toate aceste tehnici sunt suficiente și utile pentru a se diminua tirania mintală. Astfel, oamenii se vor simți mai bine pentru că nu se vor mai învinovăți nejustificat. Nemaisimțindu-se vinovați, își vor putea folosi energia să facă schimbările necesare și să-și crească autocontrolul și productivitatea.

Dacă ai nevoie de sprijin pentru a aplica aceste recomandări, te așteptăm la cabinetele noastre din București sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și să realizezi o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Ioana Ionicioiu

0746 211 896

ioana.ionicioiu@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro