Felul în care reacționezi la critică sau feedback negativ este puternic influențat de experiențele din copilărie și de mesajele pe care le-ai interiorizat atunci despre valoarea ta. Dacă ai crescut într-un mediu care te umilea pentru greșeli, e posibil ca acum o critică simplă să activeze credințe vechi despre incapacitate și lipsă de valoare. Vestea bună este că, la fel ca personajul din povestea de mai jos, poți învăța să lucrezi cu aceste gânduri și să reduci impactul pe care îl are un feedback negativ asupra ta.
De ce reacționăm diferit la critică
Mulți dintre cei care citesc acest articol se confruntă probabil cu momente când le este greu să accepte un feedback negativ sau o critică și, după ce o primesc, se simt câteva zile triști, supărați sau se frământă în legătură cu asta. În schimb, pentru o parte din ei, o critică are un impact atât de mare încât atât performanța lor, cât și relațiile la locul de muncă sunt afectate. Astfel, unora le este greu să își păstreze un job mai mult de câteva luni, în timp ce alții, chiar dacă îl păstrează, ajung să se simtă foarte nefericiți, anxioși sau deprimați. Care ar putea fi factorii ce contribuie la diferențele dintre noi în ceea ce privește reacția la critică?
Povestea lui Rareș: două scenarii posibile
Să presupunem că un băiețel, pe nume Rareș, se pregătește să meargă la școală. A auzit de la părinții lui că acolo va învăța multe lucruri interesante și este foarte, foarte curios de acele lucruri. După câteva săptămâni, când învățătoarea lui îi cere să răspundă la niște întrebări, Rareș nu știe răspunsul corect și greșește. În acel moment, învățătoarea îl critică aspru, îl umilește în fața colegilor săi și îi spune că este un prost, că nu știe să răspundă la o întrebare atât de simplă. Micuțul Rareș se simte extrem de rușinat și trist și începe să plângă, iar învățătoarea continuă cu critica, reproșându-i că este un papă-lapte și că băieții mari nu ar trebui să plângă. Ajunge acasă și le povestește părinților ce i s-a întâmplat, iar aceștia se înfurie pe el, îl ceartă, îi spun că i-a făcut de rușine și îl trimit în camera lui să își facă temele. Ce credeți că a înțeles Rareș din această situație? Putem să ghicim cam care ar fi mesajele înțelese de el: că este prost, nevaloros, că este inadmisibil să greșească, că nu are voie să își exprime emoțiile și va fi pedepsit dacă face asta, că nu va primi empatie, înțelegere, acceptare și ghidaj din partea celorlalți.
Acum să presupunem că, în aceeași situație, în care Rareș greșește răspunsul la întrebare, învățătoarea lui îi explică, cu răbdare, care este răspunsul corect. Când îl vede supărat de faptul că a greșit, aceasta îi arată empatie și îl reasigură că nu e nici cea mai mică problemă că nu a știut răspunsul, nu le putem ști pe toate. Rareș ajunge acasă și aceeași atitudine de înțelegere o primește și din partea părinților. Aceștia îl încurajează să vorbească despre cum s-a simțit el când a greșit, îl consolează și îi spun că oricând are dificultăți poate să vină să îi întrebe, iar ei vor face tot posibilul să îl ajute. Din această experiență, Rareș ar fi învățat că el este în continuare un băiat valoros, că este normal și firesc să greșești, că poate să își exprime emoțiile în siguranță și că va primi înțelegere, acceptare și ghidaj de la ceilalți.
Legătura dintre trecut și reacția ta la critică
Probabil te întrebi cum se leagă această poveste de ceea ce am vorbit la început, reacția la critică. Există o foarte mare legătură între experiențele noastre din trecut și reacția emoțională pe care o trăim în prezent. Credințele și gândurile care s-au format de-a lungul timpului ni se activează în situațiile când suntem criticați și astfel, dacă ele sunt negative, nu auzim doar ce ne spune șeful sau clientul nostru când ne critică, ci toate celelalte mesaje pe care le-am interiorizat și pe care, cu fiecare experiență, avem tendința să ni le confirmăm.
Din păcate, Rareș nu poate să se întoarcă în timp și să schimbe ceea ce i s-a întâmplat, însă poate să lucreze cu acele gânduri și mesaje critice care îi apar în minte, reducând astfel impactul pe care îl are un feedback negativ asupra lui, și învățând ceva important din acel feedback. Rareș și-a asumat această responsabilitate.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar