Amânarea deciziei de a merge la psiholog este, de cele mai multe ori, alimentată de prejudecăți și idei false, nu de realitate. Cele mai comune motive includ teama de a părea slab, percepția că terapia e prea scumpă, credința că suportul prietenilor e suficient, teama de un angajament pe termen lung și ideea greșită că terapia se concentrează doar pe copilărie. Majoritatea oamenilor care merg totuși la terapie regretă că nu au mers mai devreme.
De ce amânăm decizia de a merge la psiholog
Majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit și care au luat la un moment dat decizia de a merge la psiholog mi-au mărturisit că a fost o decizie grea, pe care au amânat-o destul de mult timp, și că regretă că nu au mers mai devreme. Pe de altă parte, cunosc oameni care încă se află în procesul acesta — de a decide dacă să apeleze sau nu la un specialist — și în discursul lor am identificat câteva motive comune, motive care țin mai degrabă de unele prejudecăți și idei false vehiculate la nivelul societății, decât de realitate. Iată câteva dintre acestea.
„Trebuie să mă descurc singur, să fiu puternic, doar oamenii slabi merg la psiholog”
Dacă cineva are o problemă medicală și apelează la medic, se consideră că își rezolvă problema într-un mod eficient și că are grijă de sănătatea sa. În schimb, dacă cineva se confruntă cu o problemă emoțională, unii interpretează apelarea la psihoterapeut ca un semn de slăbiciune, o dovadă că nu se poate descurca singur, cum „ar trebui”. Din păcate pentru persoanele de sex masculin, această preconcepție este mai prezentă în cazul lor, datorită stereotipului de gen conform căruia bărbații sunt puternici, în control, independenți, rezolvă probleme de unii singuri. Însă, la fel cum nu prea ne putem vindeca singuri de o boală fizică și nici nu se așteaptă asta de la noi, nici în cazul tulburărilor psihologice nu ar fi realist să ne așteptăm să ne vindecăm singuri.
„Costurile sunt prea mari, nu-mi permit această investiție”
Ar fi greșit să spunem că ședințele de terapie sunt ieftine — nu este așa. Însă multe dintre persoanele care spun că sunt prea mari costurile, de foarte multe ori nu iau în calcul costurile pe care le produc tulburările psihice și, de fapt, chiar dacă dispun de sumele necesare terapiei, aleg să prioritizeze alte lucruri. Dacă ar fi să luăm ca exemplu anxietatea de sănătate, costurile pe care le implică toate analizele, investigațiile, consultațiile la medicii cei mai performanți, deplasările în străinătate la clinici de renume și absențele de la muncă pentru a face toate acestea sunt mult mai mari decât costurile ședințelor de psihoterapie. Ședințe care ar ajuta la modificarea cauzei problemelor și ar avea beneficii pe termen lung, nu doar la liniștirea temporară oferită de investigațiile medicale, care duce apoi la căutarea în continuare a altor confirmări că nu suferi de vreo boală gravă. În ceea ce privește prioritizarea, dacă sănătatea mentală reprezintă o prioritate, de multe ori se pot face modificări în stilul de viață astfel încât să ne permitem să investim în sănătatea noastră.
„Pot discuta cu prietenii ceea ce mă preocupă”
Chiar dacă suportul social este un factor important în menținerea unui echilibru psihic, acesta nu este de ajuns când ne confruntăm cu o problemă de natură clinică sau când avem nevoie de dezvoltare personală. Prietenii pot să ne ajute cu sfaturi și idei derivate din propria lor experiență, însă ei nu fac psihoterapie. Nici nu sunt calificați să facă asta, iar chiar și în cazul în care avem prieteni psihologi, natura relației de prietenie este total diferită de relația terapeutică. Într-adevăr, perspectiva de a vorbi cu un necunoscut despre lucruri intime poate fi inconfortabilă, însă încrederea se poate construi în timp, și uneori avem nevoie să ne asumăm acest risc pentru a beneficia de cele mai bune rezultate.
„Terapia este un proces lung, de ani de zile, și nu aș vrea să mă angajez în așa ceva”
Chiar dacă există anumite probleme care necesită terapie pe termen lung, acestea sunt mai degrabă excepția și nu regula. De cele mai multe ori, câteva luni de terapie sunt suficiente pentru a dezvolta abilitățile necesare de a face față problemelor cu care ne confruntăm și a ne regăsi echilibrul. De aceea, ar fi păcat să privim terapia ca ceva „interminabil”, pentru că, dacă o catalogăm așa, sunt șanse mari să ne sperie și să vrem să o evităm.
„La psiholog se vorbește doar despre copilărie”
Experiențele timpurii contribuie la modul în care vedem viața, pe noi și pe ceilalți, însă psihoterapia nu se bazează atât de mult pe trecut, cum este portretizat în media sau cum am ajuns să credem datorită diverselor informații sau chiar glume la care am fost expuși. Psihoterapia cognitiv-comportamentală este destul de mult ancorată în prezent, pe aici și acum. Chiar dacă de multe ori avem nevoie să ne înțelegem copilăria și trecutul, ședințele nu se vor axa doar pe asta, ci mai degrabă pe ceea ce putem face noi în prezent din ceea ce a făcut trecutul din noi.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Alexandra Păcurar