Nu reușești să faci ce îți dorești nu pentru că îți lipsește voința, ci pentru că un comportament are nevoie de trei ingrediente: cunoștințe procedurale (să știi cum se face), autoeficacitate (încrederea că poți) și așteptări pozitive (convingerea că merită efortul). Contrar credinței populare, voința și obiceiurile nu sunt legate direct — motivația, adică efectele pozitive și negative ale unui comportament, este cea care stă cu adevărat la baza acțiunilor tale.
Mitul voinței ca sursă a comportamentului
Majoritatea oamenilor poate au auzit următoarea frază: „Nu există nu pot, există nu vreau”. Deși pare a fi o afirmație care încurajează libertatea de decizie și accentuează puterea pe care fiecare dintre noi o are asupra propriilor acțiuni, aceasta mai conține și următoarea asumpție: comportamentul oamenilor este declanșat de voință. Ceea ce puțină lume știe este că, în literatura de specialitate, voința și comportamentul, exprimat sub forma unor obiceiuri, nu se asociază unul cu altul.
Voința este un concept care poate fi definit în termeni generali ca intensitate a dorințelor noastre. De foarte multe ori, în exprimarea de zi cu zi, apare ca ceva ce poate fi în cantități mari sau mici („n-am destulă voință!”, „are o voință puternică!”). Este considerată de foarte multe ori un indicator al tăriei de caracter și un garant al succesului.
Privită așa, voința pare a fi un lucru esențial, care merită aplaudată de fiecare dată când o vezi în acțiune. Cu toate acestea, problemele încep să apară atunci când este văzută ca singurul factor care îți determină comportamentul. Atunci când obiceiuri rele trebuie oprite, însă cel care le are nu reușește; atunci când obiceiuri bune trebuie însușite, însă cel care le dorește nu le obține; sau atunci când voința este înfrântă de neputință și ajunge să lipsească cu desăvârșire. Când voința „eșuează”, persoana are de suferit, pentru că în loc de tărie de caracter ea vede slăbiciune și non-valoare. În condițiile în care mulți cred că voința determină comportamentul și că ceea ce facem ne definește, este greu să separi comportamentul de persoană, să pedepsești păcatul și nu păcătosul.
Motivația, nu voința, stă la baza comportamentului
Conform literaturii de specialitate, lucrurile nu stau chiar așa. Voința nu are nimic de-a face cu felul în care e analizat un comportament. Motivația este cea care stă la baza lui, iar ea este definită de efectele pozitive și negative pe care le are comportamentul produs. Poți face un lucru pentru că îți provoacă plăcere, pentru că eviți durerea, pentru că obții acces la materiale sau activități de interes sau pentru că obții atenția altora.
Cele trei ingrediente pentru a duce un comportament la capăt
Dorința de a face un comportament nu e suficientă. Pentru a genera un comportament ai nevoie de cunoștințe procedurale (a ști cum să-l faci), autoeficacitate (încredere că poți să-l faci) și așteptări pozitive (te aștepți să-ți aducă beneficii). De exemplu, pentru a te spăla pe dinți, este nevoie să știi cum să ții periuța și să faci mișcarea (cunoștințe procedurale), să ai încredere că poți să te speli cu succes pe dinți (autoeficacitate) și să te aștepți ca acest lucru să-ți aducă un beneficiu (respirație proaspătă, sănătatea danturii și a gingiilor). Dacă vreuna dintre aceste componente lipsește, sunt șanse mari să nu te angajezi în comportamentul dorit.
Cunoștințele procedurale se obțin relativ ușor, în funcție de complexitatea obiectivului. E mai ușor să îți legi șireturile decât să cânți la pian, dar amândouă se pot învăța în timp prin repetiție. Orice comportament are consecințe pe care le poți evalua negativ sau pozitiv, prin urmare e ușor să îți imaginezi ce beneficii ai de pe urma acțiunii pe care vrei s-o întreprinzi. Dacă înveți să îți legi șireturile, poți să te încalți cu majoritatea tipurilor de încălțăminte și poți să te plimbi afară din casă. Dacă înveți să cânți la pian, poți să îți dezvolți potențialul talent, poți să dobândești o deprindere relaxantă, poți să îți câștigi existența dacă ajungi foarte bun.
În schimb, autoeficacitatea se obține un pic mai greu, pentru că ea se câștigă prin experiență. E natural să simți că pășești pe un teren nesigur atunci când vrei să duci la îndeplinire un obiectiv complex, indiferent câtă pregătire teoretică ai în spate, și e la fel de firesc să faci greșeli la început. Succesul vine prin exercițiu. Poate că legatul șireturilor este o sarcină la care autoeficacitatea nu e o problemă, pentru că se învață rapid, însă cântatul la pian? Apar tot felul de gânduri care pot împiedica dezvoltarea încrederii, de la „durează prea mult să învăț” până la „n-am talent pentru așa ceva”.
Cum devin comportamentele obiceiuri
Orice schimbare în comportament reprezintă un proces de învățare și/sau dezvățare, unde repetiția este cea care transformă acțiunile tale în obiceiuri. Așa cum o lecție de la școală intră în memorie și o poți reproduce dacă o citești în mod repetat, așa și acțiunile tale repetate sunt memorate și devin ușor de efectuat. Pe măsură ce ele prind rădăcini, efortul necesar pentru a le manifesta devine din ce în ce mai mic, iar încrederea că îți poți îndeplini obiectivele devine din ce în ce mai mare.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Mădălina Robu