Emoțiile negative nu sunt neapărat un semn că ceva e în neregulă cu tine — multe dintre ele sunt funcționale și te ajută să te adaptezi, să faci față sau să schimbi constructiv o situație neplăcută. Diferența esențială e între emoțiile sănătoase, precum îngrijorarea, care te motivează să acționezi, și cele nesănătoase, precum anxietatea, care te pot bloca complet. Înțelegerea acestei distincții te ajută să accepți emoțiile disconfortante în loc să lupți disperat împotriva lor, ceea ce paradoxal le înrăutățește.
De ce apelăm la psihoterapie
Majoritatea oamenilor care apelează la psihoterapie o fac din dorința de a se simți mai bine. Apare un disconfort emoțional atât de puternic încât îți afectează felul în care îți faci sarcinile, atât la muncă, cât și acasă. Mintea începe să se concentreze pe problemă, încearcă să găsească o soluție și te seacă de energie în timp ce încerci să faci față evenimentelor externe. Apare senzația lipsei de control, de parcă emoția „rea” a pus stăpânire pe comportamentul tău și voința ta nu este suficientă ca să-i țină piept. Apare frustrarea că lucrurile nu mai sunt ca înainte, că totul e greu, că bucuria apare din ce în ce mai rar, că nu mai trăiești în prezent.
Cum ne formăm așteptările despre emoții
Așteptările conștiente sau inconștiente pe care ți le faci despre emoții contează foarte mult. Felul în care reușești să suporți o emoție neplăcută depinde de cât de ușor accepți că ea poate apărea. Există diferențe între oameni în ceea ce privește intensitatea cu care apar emoțiile și felul în care sunt reglate. Pentru unii pot părea foarte intense și greu de stăpânit, în timp ce pentru alții nu sunt o problemă. Unii le simt mai mult în corp, alții le simt mai mult în cap. Unii trec ușor peste, alții se simt prinși ca într-o capcană.
Așteptările pe care ți le faci despre emoții sunt formate prin educație, dar sunt influențate și de cultura în care trăiești. Cu toate acestea, există o uniformitate surprinzătoare în asocierile pe care le facem cu o anumită emoție. Astfel, când apare frica, convingerile din spate au legătură cu o amenințare sau un pericol. Când simțim tristețe, ne gândim la pierdere (cu implicații pentru viitor), la eșec. Ne simțim furioși când percepem o nedreptate, când ni se încalcă un drept, o limită, sau când ne simțim frustrați pentru că nu ni s-a îndeplinit o dorință. Când greșim față de o persoană apropiată, ne simțim vinovați, iar când greșim în public ne simțim rușinați. Când cineva la care ținem ne trădează așteptările, ne simțim dezamăgiți.
Acceptarea, primul pas către gestionarea emoțiilor
Lista nu e completă, însă emoțiile enumerate fac parte din categoria „Nu-mi place să mă simt așa”. Uneori devin inacceptabile, iar încercarea disperată de a le controla rezultă, în mod paradoxal, într-o înrăutățire a situației. Acest lucru se întâmplă pentru că nu poți rezolva o problemă care n-ar trebui să existe. Primul pas, întotdeauna, e să accepți că există o problemă. Următorul este să o definești corect. Fără acești pași, nu poți cere ajutorul de care ai nevoie.
Uneori, simpla acceptare poate fi soluția potrivită, iar acceptarea devine mai ușoară în momentul în care înțelegi de ce apar emoțiile negative și la ce ajută. În teoria rațional-emotivă se face o diferență între emoțiile negative funcționale (sănătoase) și cele disfuncționale (nesănătoase). O emoție neplăcută este considerată sănătoasă dacă te ajută:
- Să te adaptezi unei situații neplăcute.
- Să faci față unei situații neplăcute.
- Să schimbi situația neplăcută într-un mod constructiv.
Anxietate versus îngrijorare: exemplul lui Viorel
Pentru clarificare, voi folosi un exemplu legat de anxietate. Există o diferență între îngrijorare și anxietate care poate fi ilustrată astfel:
Anxietate:
Viorel vrea să ajungă la timp la muncă. E iarnă, și o porțiune din drum e complet acoperită de gheață. Viorel vede gheața și se gândește: „sigur o să alunec, o să cad și o să-mi rup gâtul!”. Viorel se simte anxios. El e atât de convins de scenariul din minte, încât anxietatea se intensifică și îl blochează. Nu știe ce să facă. Nu poate lua o decizie. Rămâne pe loc și nu pășește pe gheață. Dacă nu vine vreun ajutor, s-ar putea să nu mai ajungă la muncă.
Îngrijorare:
Viorel vrea să ajungă la timp la muncă. E iarnă, și o porțiune din drum e complet acoperită de gheață. Viorel vede gheața și se gândește: „s-ar putea să alunec, trebuie să am grijă”. Viorel se simte îngrijorat. El nu e convins că o să alunece, dar ia în calcul posibilitatea ca acest lucru să se întâmple. Viorel își ia măsuri de precauție: pășește încet, cu grijă, ca să-și țină echilibrul. Reușește să traverseze porțiunea de drum.
În ambele situații, Viorel întâmpină același obstacol, iar emoția resimțită este frica. Cu toate acestea, nu este aceeași frică. În primul caz vorbim de anxietate, o emoție care l-a blocat pe Viorel; în al doilea caz vorbim de îngrijorare, o emoție care i-a permis să-și continue drumul. Îngrijorarea l-a ajutat să se concentreze pe soluții pentru a se adapta la riscul de a aluneca și pentru a reuși să îl micșoreze cu succes. Prin urmare, este firesc să te simți îngrijorat în situații de risc! Te ajută să te adaptezi pentru a-ți îndeplini scopurile.
Rolul emoțiilor în viața ta
Acest raționament poate fi aplicat la orice emoție negativă. Emoțiile îți dau energia pentru a acționa, iar fără ele nu ai reuși să fii motivat. Ele te conectează la nevoile tale firești și te ajută să descoperi ce este important pentru tine. Cu bune și cu rele, emoțiile te ajută să duci o viață cu sens.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Mădălina Robu