Majoritatea oamenilor care apeleaza la psihoterapie o fac din dorinta de a se simti mai bine. Apare un disconfort emotional atat de puternic incat afecteaza felul in care ne facem sarcinile, atat la munca, cat si acasa. Mintea incepe sa se concentreze pe problema, incearca sa gaseasca o solutie si ne seaca de energie in timp ce incercam sa facem fata evenimentelor externe. Apare senzatia lipsei de control, de parca emotia “rea” a pus stapanire pe comportamentul nostru si vointa noastra nu este suficient ca sa-i tina piept. Apare frustrarea ca lucrurile nu mai sunt ca inainte, ca totul e greu, ca bucuria apare din ce in ce mai rar, ca nu mai traim in prezent.
Asteptarile constiente sau inconstiente pe care ni le facem despre emotii conteaza foarte mult. Felul in care reusim sa suportam o emotie neplacuta depinde de cat de usor acceptam ca ea poate aparea. Exista diferente intre oameni in ceea ce priveste intensitatea cu care apar emotiile si felul in care sunt reglate. Pentru unii pot parea foarte intense si greu de stapanit, in timp ce pentru altii nu sunt o problema. Unii le simt mai mult in corp, altii le simt mai mult in cap. Unii trec usor peste, altii se simt prinsi ca intr-o capcana.
Asteptarile pe care ni le facem despre emotii sunt formate prin educatie dar sunt influentate si de cultura in care traim. Cu toate acestea, exista o uniformitate surprinzatoare in asocierile pe care le facem cu o anumita emotie. Astfel, cand apare frica, convingerile din spate au legatura cu o amenintare sau un pericol. Cand simtim tristete, ne gandim la pierdere (cu implicatii pentru viitor), la esec. Ne simtim furiosi cand percepem o nedreptate, cand ni se incalca un drept, o limita, sau cand ne simtim frustrati pentru ca nu ni s-a indeplinit o dorinta. Cand gresim fata de o persoana apropiata, ne simtim vinovati, iar cand gresim in public ne simtim rusinati. Cand cineva la care tinem ne tradeaza asteptarile, ne simtim dezamagiti.
Lista nu e completa, insa emotiile enumerate fac parte din categoria “Nu-mi place sa ma simt asa”. Uneori devin inacceptabile, iar incercarea disperata de a le controla rezulta, in mod paradoxal, intr-o inrautatire a situatiei. Acest lucru se intampla pentru ca nu poti rezolva o problema care n-ar trebui sa existe. Primul pas, intotdeauna, e sa accepti ca exista o problema. Urmatorul este sa o definesti corect. Fara acesti pasi, nu poti cere ajutorul de care ai nevoie.
Uneori, simpla acceptare poate sa fie solutia potrivita, iar acceptarea devine mai usoara in momentul in care intelegi de ce apar emotiile negative si la ce ajuta. In teoria rational-emotiva se face o diferenta intre emotiile negative functionale (sanatoase) si cele disfunctionale (nesanatoase). O emotie neplacuta este considerata sanatoasa daca ajuta persoana:
1. Sa se adapteze unei situatii neplacute
2. Sa faca fata unei situatii neplacute
3. Sa schimbe situatia neplacuta intr-un mod constructiv
Pentru clarificare, voi folosi un exemplu legat de anxietate. Exista o diferenta intre ingrijorare si anxietate care poate fi ilustrata astfel:
Anxietate:
Viorel vrea sa ajunga la timp la munca. E iarna, si o portiune din drum e complet acoperita de gheata. Viorel vede gheata si se gandeste: “sigur o sa alunec, o sa cad si o sa-mi rup gatul!”. Viorel se simte anxios. El e atat de convins de scenariul din minte, incat anxietatea se intensifica si il blocheaza. Nu stie ce sa faca. Nu poate lua o decizie. Ramane pe loc si nu paseste pe gheata. Daca nu vine vreun ajutor, s-ar putea sa nu mai ajunga la munca.
Ingrijorare:
Viorel vrea sa ajunga la timp la munca. E iarna, si o portiune din drum e complet acoperita de gheata. Viorel vede gheata si se gandeste: “s-ar putea sa alunec, trebuie sa am grija”. Viorel se simte ingrijorat. El nu e convins ca o sa alunece, dar ia in calcul posibilitatea ca acest lucru sa se intample. Viorel isi ia masuri de precautie: paseste incet, cu grija, ca sa-si tina echilibrul. Reuseste sa traverseze portiunea de drum.
In ambele situatii, Viorel intampina acelasi obstacol, iar emotia resimtita este frica. Cu toate acestea, nu este aceeasi frica. In primul caz vorbim de anxietate, o emotie care l-a blocat pe Viorel, in al doilea caz vorbim de ingrijorare, o emotie care i-a permis sa-si continue drumul. Ingrijorarea l-a ajutat sa se concentreze pe solutii pentru a se adapta la riscul de a aluneca si pentru a reusi sa il micsoreze cu succes. Prin urmare, este firesc sa ne simtim ingrijorati in situatii de risc! Ne ajuta sa ne adaptam pentru a ne indeplini scopurile.
Acest rationament poate fi aplicat la orice emotie negativa. Emotiile ne dau energia pentru a actiona, iar fara ele n-am reusi sa fim motivati. Ele ne conecteaza la nevoile noastre firesti si ne ajuta sa descoperim ce este important pentru noi. Cu bune si cu rele, emotiile ne ajuta sa ducem o viata cu sens.
Daca ai nevoie de ajutor in ceea ce priveste emotiile prin care treci, te asteptam la cabinetele noastre din Bucuresti sau Cluj-Napoca sau pe www.gandestesanatos.ro, unde inregistrarea si primele 3 sedinte-lectii sunt gratuite. Poti face o programare la unul din numerele de telefon pe care le gasesti la sectiunea de Contact de pe site.
NOU! Acceseaza gratuit primele 3 sedinte-lectii ale platformei de psihoterapie si dezvoltare personala online descarcand aplicatia GandesteSanatos din AppStore si GooglePlay. Daca doresti si interactiune cu un psiholog te poti inregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.
Psiholog Robu Madalina