Perfecționismul poate părea, la prima vedere, un avantaj: atunci când ai standarde foarte înalte, poți obține rezultate bune, poți primi aprecierea celorlalți și poți avea satisfacția că ai făcut lucrurile cât mai bine. Însă perfecționismul poate avea și costuri importante. Atunci când consideri că o sarcină trebuie realizată perfect, fără nicio greșeală, o reușită de 90% poate ajunge să fie percepută ca un eșec. Pentru a evita această presiune, este important să îți echilibrezi standardele, să gândești rațional și să îți amintești că greșelile fac parte din procesul de învățare și dezvoltare.
Ce este perfecționismul?
Bună și bine te-am găsit. Sunt Sandra Voicu, psihoterapeut în echipa Gândește Sănătos.
În momentele următoare te invit să ne îndreptăm atenția către un așa-numit defect pe care cei mai mulți dintre noi nu se sfiesc să îl mărturisească, ba chiar atunci când îl menționează o fac oarecum cu satisfacție.
Este vorba despre perfecționism.
Perfecționismul înseamnă să consideri că există soluții ideale și că realizarea unei sarcini în mod perfect, fără greșeală, este nu doar posibilă, ci și absolut necesară.
Gândirea de tip „totul sau nimic”
Persoanele care manifestă perfecționism tind să gândească în termeni de „totul sau nimic”.
Ori își îndeplinesc scopul, ori consideră că au ratat complet.
Realizarea obiectivului în proporție de 90% poate fi catalogată drept o nereușită. Eșecul este privit ca o catastrofă, ca o variantă insuportabilă.
În acest tip de gândire, impactul greșelilor, chiar și al celor minore, este amplificat în percepția persoanei.
„Trebuie” și autocritica în perfecționism
În gândirea perfecționistă vom găsi frecvent cuvântul „trebuie”.
„Trebuie să reușesc, trebuie să fiu cel mai bun, trebuie să nu dezamăgesc.”
Alături de aceste „trebuie” pot apărea o serie de etichete care însoțesc critica și autocritica:
- „Ești slab.”
- „Ești inferior.”
- „Ești laș.”
Astfel, o greșeală sau un rezultat care nu corespunde standardului stabilit poate ajunge să fie interpretat nu doar ca o nereușită punctuală, ci și ca o judecată asupra propriei persoane.
Ce beneficii poate aduce perfecționismul?
Perfecționismul ne aduce câteva beneficii evidente.
Când ai standarde atât de înalte, obții rezultate bune. Ai respectul celorlalți, ești apreciat și ai momente în care te simți foarte bine în legătură cu tine însuți.
Aceste beneficii pot face ca perfecționismul să fie privit cu satisfacție și să fie dificil să observi costurile sale.
Care sunt costurile perfecționismului?
Pe de altă parte, există și anumite costuri pe care uităm uneori să le luăm în calcul.
Unul dintre ele este senzația de oboseală sau chiar epuizare care poate apărea din verificarea și reverificarea fiecărui detaliu și din căutarea oricărei greșeli.
Un alt cost este starea de insatisfacție care apare ori de câte ori rezultatul este mai puțin de 100%.
Uneori poate apărea chiar lipsa bucuriei atunci când obții un rezultat foarte bun, deoarece standardul pe care ți l-ai stabilit îți spune că rezultatul ar fi putut fi și mai bun.
În acest context poate apărea și presiunea pe care o pui asupra ta.
Este nevoie să renunți la standardele înalte?
„Deci ar trebui să renunțăm la standarde?” este întrebarea pe care o pun multe persoane care se luptă cu perfecționismul.
Nicidecum.
Ce ar fi de dorit este să îți echilibrezi standardele și să gândești rațional. Poți să faci tot ce ține de tine pentru rezultate bune, amintindu-ți totuși că orice om are dreptul să greșească uneori.
Greșelile fac parte din procesul de învățare
Greșelile nu duc la anularea valorii tale sau a efortului depus, ci sunt aproape întotdeauna parte a procesului de învățare și dezvoltare.
Asta înseamnă că un rezultat care nu este perfect nu anulează ceea ce ai făcut bine și nici efortul pe care l-ai depus.
Poți continua să urmărești rezultate bune fără să consideri că valoarea ta depinde de atingerea perfecțiunii.
Poți să îți pui standardele sub semnul întrebării
Amintește-ți să te bucuri de ceea ce faci.
Iar dacă standardele tale prea înalte te împiedică, poate este momentul să le pui sub semnul întrebării.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psihoterapeut Sandra Voicu
0729.007.831