Vertijul și amețeala din anxietate sau atacurile de panică se simt asemănător, dar au cauze complet diferite: vertijul este o afecțiune a urechii interne, cu bază fizică, în timp ce amețeala din anxietate apare din interpretarea irațională a unor senzații fizice. Diferența se vede în modul în care apare senzația, dacă dispare când îți distragi atenția și cine pune diagnosticul corect — psihoterapeut sau medic psihiatru pentru anxietate, respectiv medic ORL sau neurolog pentru vertij.
De ce se confundă anxietatea cu vertijul
Anxietatea și panica sunt printre cele mai frecvente stări întâlnite în practica privată a cabinetelor de psihoterapie. Sunt stări emoționale chinuitoare, care de obicei îți afectează semnificativ starea de bine fizică și psihică, dar și funcționarea de zi cu zi.
Se manifestă la nivel emoțional printr-o neliniște intensă sau, uneori, chiar frică extremă. Cel mai des apar însă și manifestări fizice, cum ar fi: palpitații, amețeală, dureri la nivelul pieptului, senzația de nod în gât sau lipsă de aer, tremurături sau furnicături în corp etc. Aceste senzații sunt trăite ca fiind extrem de chinuitoare, iar multe persoane apelează în primul rând la medic pentru a afla dacă au o cauză fiziologică, medicală.
Una dintre cele mai comune manifestări fizice în anxietate este senzația de amețeală sau confuzie. Foarte multe persoane confundă această senzație cu afecțiunea numită „vertij”, care reprezintă o afecțiune a urechii interne, apare mai rar și este descrisă ca senzația de învârtire a lucrurilor în jurul persoanei.
Din păcate, multe persoane se tratează pentru vertij, atunci când de fapt afecțiunea de care suferă este anxietatea sau tulburarea de panică. În continuare, vei găsi clarificate diferențele dintre vertij și amețeala care apare în stările de anxietate și panică.
1. Cum apare senzația: neliniște anticipatorie versus iluzie de rotație
Una dintre caracteristicile stării de anxietate este o senzație pronunțată de neliniște, senzația că ceva rău se va întâmpla, fie din punct de vedere fizic, fie în mediul din jurul tău. Acesta este un element diferențiator al anxietății, un element cu care de obicei anxietatea debutează.
Spre deosebire, vertijul este o iluzie de rotație a corpului și a obiectelor din jur. În majoritatea cazurilor, el este însoțit de stări de vomă și transpirații reci. Vertijul poate surveni și când te dai în carusel, dar dacă apare fără o cauză anume, poate sugera o afecțiune a aparatului vestibular, cauzată de viroze ori infecții, sau alte tipuri de probleme.
În cazul vertijului, receptorii aflați la nivelul urechii interne informează permanent creierul asupra poziției capului și corpului în spațiu, permițând echilibrarea conștientă. Atunci când receptorii de echilibru de la nivelul urechilor interne (dreapta sau stânga) nu funcționează în mod egal, poate să apară vertijul. Acesta este adesea însoțit de fenomene neurovegetative (greață, vărsături, transpirații, paloare), care pot fi resimțite foarte neplăcut și care te pot speria, iar, pe termen lung, pot determina teama de a mai ieși singur din casă.
2. Ce se întâmplă când îți distragi atenția
Anxietatea este o tulburare emoțională cauzată de modul irațional în care interpretezi anumite senzații fizice sau situații dificile cu care te poți confrunta. Reacțiile fizice din anxietate sunt strâns legate de modul de a gândi, iar de obicei aceste senzații se dezintensifică sau chiar dispar atunci când îți distragi atenția de la aceste stări fizice sau de la gândurile negative.
Spre deosebire, vertijul nu dispare la distragerea atenției și nu are o cauză psihologică, ci una fizică. Chiar dacă îți distragi atenția, amețeala nu va dispărea.
3. Cine pune diagnosticul corect
Diagnosticarea se face diferit pentru cele două afecțiuni. Pentru anxietate, evaluarea corectă o poate face un psihoterapeut sau un medic specialist psihiatru, luând în considerare istoricul, dar și alte simptome conexe – cum ar fi stările de teamă, alte senzații fizice, anumite întâmplări dificile prin care ai trecut, istoricul de stări de anxietate în familie sau chiar în trecutul tău.
Vertijul este diagnosticat de un medic specialist ORL sau neurolog, care va folosi anumite teste speciale, într-un examen clinic complex, astfel încât să se poată pune diagnosticul corect.
De ce contează să tratezi afecțiunea corectă
Deși din ce în ce mai multe persoane confundă aceste două manifestări, este foarte important să te tratezi pentru afecțiunea corectă. Multe persoane care suferă de anxietate se auto-diagnostichează cu vertij, iar acest lucru le poate afecta funcționarea, dar și starea de bine, pentru că tratamentul nu va face decât cel mult să amelioreze stările fizice, fără să vindece cauza reală și fără să atingă sursa stării fizice.
Mai mult decât atât, în cazul persoanelor care suferă de vertij poate apărea și starea de anxietate. Uneori poate fi vorba despre coincidență, însă alteori faptul că te confrunți cu vertij poate duce la apariția și catastrofarea simptomelor și, de aici, la declanșarea mecanismului fricii. Ajungi să „aștepți” să apară senzațiile fizice și să le interpretezi ca fiind „insuportabile” sau „periculoase”. În acest moment se poate declanșa mecanismul fricii, care poate intensifica chiar simptomele inițiale ale vertijului.
De aceea, nu ezita să te informezi cât mai detaliat dacă simți unul dintre aceste simptome, astfel încât să te asiguri că primești ajutorul potrivit pentru starea ta.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Mult succes!
Psihoterapeut Irina Paraschiv