Frica de a renunța la frică

Frica de a renunța la frică

Frica poate fi un combustibil eficient pentru situațiile de viață cu care ne confruntăm, uneori ne mobilizează spre soluții, uneori ne ține blocați pentru a evita potențialele pericole percepute în mediu. 

Ce facem însă atunci când pericolele sunt supraestimate, iar frica este prea intensă pentru a ne mobiliza? Ne îngrijorăm neproductiv. 

Persoanele anxioase sunt hipervigilente la stimulii amenințători, tind să interpreteze într-o manieră negativă informațiile pe care creierul le percepe în mediu, catastrofează și au nevoie de o certitudine absolută pentru a nu se îngrijora. Nevoia de predictibilitate alături de o intoleranță crescută la incertitudine este combinația perfectă pentru menținerea îngrijorării neproductive în viața noastră. 

Pentru că nu știm ce să facem în anumite situații sau pentru că situațiile pe care noi le vizualizăm fac parte dintr-un scenariu negativ din viitor, pentru a nu sta cu “mâinile în sân” în fața problemelor viitoare, ajungem să ne îngrijorăm pentru ele. Cu alte cuvinte, încercăm să găsim soluții problemelor care încă nu au apărut. 

Intoleranța la incertitudine poate declanşa îngrijorarea în mod direct sau indirect datorită faptului că există anumite credințe pozitive despre îngrijorare, adică vedem rolul pozitiv pe care îngrijorarea îl are: “Pentru că m-am îngrijorat, nu s-au întâmplat catastrofele pe care eu le-am anticipat.” 

De exemplu, dacă o persoană se teme foarte mult că în viitorul apropiat s-ar îmbolnăvi, se poate îngrijora cu scopul, conștient sau inconștient, de a găsi soluții și de a se motiva să își ia mai multe măsuri preventive (credințe pozitive).

Încercând să reducă incertitudinea, persoana va anticipa toate posibilele evenimente și consecințe viitoare, menținându-și și crescându-și nivelul îngrijorării („Dacă nu va exista tratament pentru boală?”, „Și dacă nu sunt suficiente paturi în spital?”, „Dacă voi fi o povară pentru alții?”). Astfel avem un cerc vicios care are drept consecințe pierderea speranței și epuizarea. 

Dugas & colab. au identificat 5 tipuri de credințe pozitive despre îngrijorare care mențin îngrijorarea nefolositoare în viața noastră: 

  1. îngrijorarea ajută în rezolvarea de probleme;
  2. îngrijorarea crește motivația de a duce la bun sfârșit lucrurile;
  3. îngrijorarea în avans scade intensitatea reacțiilor emoționale negative în cazul în care evenimentul negativ chiar are loc;
  4. îngrijorarea poate împiedica în mod direct evenimentele negative, neplăcute;
  5. îngrijorarea este dovada că o persoană este bună, responsabilă, grijulie.

Ce putem să facem pentru a combate credințele pozitive neproductive despre îngrijorare? 

Studiile arată că disputarea sau contestarea în mod direct, verbal, a credințelor iraționale reduce îngrijorarea deoarece aceasta consistă în principal în procesarea verbală a informațiilor.

Putem să înțelegem, deci, de ce este atât de greu să renunțăm la frică și îngrijorare în unele momente, pentru că aceasta este percepută drept un adjuvant, un asistent care ne protejează de pericolele existente. 

Astfel, pentru a funcționa eficient este nevoie în primul rând să devenim conștienți de acest cerc vicios al îngrijorării, pentru ca ulterior să putem să îl rupem prin contestarea credințelor iraționale.  

Dacă simți ca nu te descurci singur și ai nevoie de ajutor, te așteptăm cu drag la cabinetele noastre din București sau Cluj sau pe www.gandestesanatos.ro, unde înregistrarea și primele 3 ședințe-lecții sunt gratuite. Pentru mai multe detalii poți accesa pagina de Contact a site-ului și poți realiza o programare.

NOU! Accesează gratuit primele 3 ședințe-lecții ale platformei de psihoterapie și dezvoltare personală online descărcând aplicația GândeșteSănătos din AppStore și GooglePlay. Dacă dorești și interacțiune cu un psiholog te poți înregistra gratuit pe www.gandestesanatos.ro.

Psiholog Larisa Paul

0737 039 446

larisa.paul@psihosolutii.ro

www.gandestesanatos.ro

www.psihosolutii.ro