Nevoia de aprobare din partea celorlalți își are rădăcinile în copilărie, când depindeai complet de figurile cu autoritate din jurul tău pentru siguranță și confort. Problema apare atunci când această nevoie firească de conexiune se transformă într-o regulă rigidă — „trebuie să câștig aprobarea celorlalți, altfel nu am valoare ca om” — o convingere care ignoră realitatea (nu poți controla părerile altora) și te face să cedezi controlul asupra propriei stime de sine. Diferența esențială stă în motivul din spatele comportamentului tău: cauți conexiune autentică sau confirmarea valorii tale de către alții?
De ce căutăm aprobarea celorlalți
Foarte mulți dintre noi căutăm aprobarea celorlalți. Ne preocupă felul în care suntem văzuți, ce putem face pentru a da o impresie bună, cât de mult avem voie să dezvăluim despre noi înșine, cum ne pot judeca ceilalți, cum ne manifestăm emoțiile în public, cât de bine ne situăm în comparație cu ceilalți și care este motivul pentru care cineva se comportă într-un anumit fel față de noi. Toate aceste lucruri ne arată un adevăr esențial: avem nevoie de conexiuni cu alți oameni pentru confortul nostru psihic.
Rădăcinile din copilărie ale nevoii de aprobare
Apărem pe lume ca niște ființe mici și neajutorate, dependente de grija și resursele oferite de către părinți. Creștem în confortul și siguranța pe care figurile cu autoritate din jurul nostru ni le oferă (mai mult sau mai puțin), iar noi le investim cu încredere. Depindem de ele, prin urmare le vedem ca repere de comportament și facem orice ca să le dobândim aprobarea. Iar adulții din jurul nostru ne încurajează în acest sens, având așteptări mai mult sau mai puțin conștiente despre ce își doresc de la noi.
În cartea „Cum să-ți reinventezi viața” de Jeffrey E. Young și Janet S. Klosko, autorii spun următorul lucru: „Din nefericire, mulți dintre noi suntem antrenați de mici să desconsiderăm înclinațiile noastre naturale și să facem ceea ce se așteaptă din partea noastră: suntem forțați să fim duri, când prin firea noastră suntem sensibili; suntem forțați să urmăm medicina, când înclinația noastră naturală este pentru activități în aer liber; suntem forțați să fim convenționali când prin natura noastră suntem neconvenționali; suntem forțați să acționăm în rutine, când natural preferăm stimularea”.
Această presiune constantă ne face să acționăm în defavoarea noastră. Creștem obișnuiți să le facem altora pe plac, fie pentru că ne e teamă de respingere, fie pentru că nu am reușit să descoperim înclinațiile noastre naturale pe care să le urmăm. Ai foarte mult de câștigat dacă te comporți astfel încât să fii plăcut de ceilalți, dar ai și foarte mult de pierdut. Este necesar să găsești un echilibru între nevoile societății și împlinirea ta individuală pentru a fi cu adevărat mulțumit.
Când aprobarea devine o regulă rigidă
De cele mai multe ori, suntem împinși prea mult să îndeplinim așteptările altora. Ne valorizăm ca oameni în funcție de ce părere au ceilalți despre noi, fie că sunt oameni apropiați sau necunoscuți. Astfel, teama de a fi respinși se transformă într-o dorință puternică de a fi acceptați. Dorința aceasta puternică poate lua forma unei reguli rigide care îți ghidează comportamentul social: trebuie să câștig aprobarea celorlalți, altfel nu am valoare ca om.
Această convingere prezintă două probleme:
- Se bazează pe o regulă care nu reflectă ce s-ar întâmpla în mod real. Cuvântul „trebuie” denotă o așteptare rigidă despre cum ți-ar plăcea să se petreacă lucrurile, însă nu ține cont de ce se întâmplă cu adevărat în realitate. Constrângerile din exterior, pe care nu le vezi întotdeauna, contează foarte mult! Poți spune „trebuie ca alții să mă iubească” în condițiile în care nu ai un control asupra sentimentelor altora? Sau „acum trebuie să patinez bine” în condițiile în care nu ai exersat suficient această abilitate? Sunt lucruri pe care le poți controla și altele pe care nu le poți controla la fel de bine, și multe dintre ele au un impact asupra felului în care te percepi pe tine însuți. Fiecare dintre noi are un ideal, un punct în care își dorește să ajungă prin propria voință, însă ca să ajungi din punctul A în punctul B, ar fi bine să accepți că te afli în punctul A sau undeva pe drum.
- Cedezi controlul pe care îl ai asupra propriei stime de sine. În loc să îți descoperi valorile și să îți stabilești obiectivele personale care te-ar împlini, alegi să îndeplinești așteptările altora pentru a te simți împlinit. Dacă valoarea ta depinde de ce își doresc alții, cum vei putea vreodată să îi mulțumești pe toți? Cum vei putea să îți urmezi înclinațiile naturale, dacă te preocupi în permanență de ce vor ceilalți? Cum să fii mulțumit cu tine însuți, dacă nu știi ce contează pentru tine cu adevărat?
Diferența dintre conexiune autentică și nevoia de confirmare
Felul în care te raportezi la ceilalți și motivul pentru care o faci conduc la emoții sănătoase sau la unele care îți fac mai mult rău decât bine. E justificabil să spui „dacă vreau să am mai mulți prieteni, trebuie să vorbesc mai mult cu oamenii”, pentru că scopul, în acest caz, este să îți îndeplinești nevoia de conexiune, nu să confirme alții valoarea ta ca om! Nu mai este la fel de justificabil să spui „trebuie să vorbesc mai mult, altfel ceilalți mă vor desconsidera”. În acest caz, nu satisfaci o nevoie naturală de conectare, ci cauți în continuare ca ceilalți să confirme că și tu contezi.
Fă primul pas către o stare de bine
Nu trebuie să treci singur prin anxietate, atacuri de panică, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC), anxietate socială sau alte dificultăți emoționale. Primul pas este să înțelegi ce ți se întâmplă și să ai acces la informații corecte și la sprijinul unui psiholog.
Dacă nu poți ajunge la cabinetele noastre din București sau Cluj, poți beneficia de psihoterapie online, de oriunde te-ai afla, prin intermediul platformei Gândește Sănătos.
Descarcă gratuit aplicația Gândește Sănătos din App Store sau Google Play sau creează-ți un cont gratuit pe www.gandestesanatos.ro. Vei avea acces imediat la primele 3 lecții ale programului de psihoterapie online, fără niciun cost.
Dacă alegi să continui programul, poți lucra alături de unul dintre psihologii noștri specializați în terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care te va ghida pe parcursul procesului terapeutic. Pentru întrebări sau pentru programarea unei ședințe individuale, accesează pagina Contact de pe site.
De asemenea, pe platformă vei găsi un forum dedicat comunității Gândește Sănătos, unde poți citi experiențele altor persoane care s-au confruntat cu probleme similare și poți afla cum le-a ajutat psihoterapia în procesul de recuperare.
Psiholog Mădălina Robu